Stéphane Guibert / Rares Mihai Florescu
Stéphane Guibert / Rares Mihai Florescu
*****
Réalisé comme projet de fin d’études du MOPA, Hybrids est un court-métrage fascinant par la qualité de sa réalisation et le sujet qu’il aborde avec créativité : un océan si pollué que les poissons sont devenus des déchets.
Plus qu’une réalité, la pollution des océans est devenue un terrible fléau pour la faune animale qui voit des espèces disparaître au fil des années. À titre d’information, plus de 634 000 kilos de déchets sont déversés chaque seconde dans les océans, soit 20 milliards de tonnes de déchets par an !
*****
Produs ca proiect de absolvire MOPA, Hybrids este un scurtmetraj fascinant pentru calitatea producției sale și subiectul pe care îl abordează cu creativitate: un ocean atât de poluat încât peștii au devenit gunoi.
Mai mult decât o realitate, poluarea oceanelor a devenit un flagel teribil pentru fauna animală, care a văzut speciile dispărând de-a lungul anilor. Pentru informarea dvs., peste 634.000 de kilograme de deșeuri sunt aruncate în oceane în fiecare secundă, sau 20 de miliarde de tone de deșeuri pe an !
Produced as a MOPA graduation project, Hybrids is a fascinating short film for the quality of its production and the subject it tackles with creativity : an ocean so polluted that fish have become garbage.
More than a reality, the pollution of the oceans has become a terrible scourge for animal fauna, which has seen species disappear over th
« The other couple »
Stéphane Guibert / Rares Mihai Florescu
S’agissait-il d’un fake?
Non ! Car j’avais essayé et avais obtenu le même résultat.
Même les anti complotistes admettront qu’il y a de quoi se poser des questions.
A fost un fals?
Nu ! Pentru ca am incercat si am obtinut acelasi rezultat.
Chiar și teoreticienii anti-conspirație vor admite că există motive pentru a pune întrebări.
Was it a fake?
No ! Because i tried and got the same result.
Even the anti-conspiracy theorists will admit that there is reason to ask questions.
Pour vous, un jeune artiste à suivre, pour moi, encore un cadeau de la vie.
Venant de Russie, ce gosse de 16 ans fait preuve d’une empathie et d’une chaleur humaine hors de commun. Je suis heureux de le compter parmi mes vrais amis.
A toi Alexander.
Je sais que tu es quelque part là-bas
Quelque part au loin
Mes voisins pensent que je suis fou
Mais ils ne comprennent pas
Tu es tout ce que j’avais, tu es tout ce que j’ai
Alexander
Pentru tine, Alexandre este un tânăr artist care trebuie urmat, pentru mine este un dar al vieții. Ești doar un copil frumos
Provenit din Rusia, acest copil de 16 ani dă dovadă de empatie neobișnuită și căldură umană. Mă bucur să-l număr printre prietenii mei adevărați.
Al tău Alexander.
Știu că ești undeva acolo
Undeva departe
Te vreau înapoi, te vreau înapoi
Vecinii mei cred că sunt nebun
Dar nu înțeleg
Ești tot ce am avut, ești tot ce am
Alexander
For you, Alexandre is a young artist to follow, for me , he is a gift of life.
Coming from Russia, this 16-year-old kid shows uncommon empathy and human warmth. I am happy to count him among my true friends.
Yours Alexander.
I know you’re somewhere out there
Somewhere far away
I want you back, I want you back
My neighbors think i’m crazy
But they don’t understand
You’re all i had, you’re all i have
Alexander
Stéphane Guibert pour Alexander Varlamov
La terre est un purgatoire, un monde dans lequel, selon vos actions vous ouvriront les portes de l’enfer ou celles du paradis.
Une simple petite réflexion :
On se méfiera de celle ou de celui qui donne car aux yeux du profane, cela cache des intentions déguisées. On encensera la plus grande des crapules car il a réussi dans la vie et l’on ne se souciera pas de quels moyens il a usé pour y parvenir et ce même si des moyens criminels l’y ont permis. Il a réussi, c’est tout.
Monétiser sa propre extinction c’est le déni le plus ultime, c’est sa résignation et son adoration à ce que Moïse appelait de veau d’or.
Les banques sont devenues les temples de la luxure et de la corruption dont les hôtels sont souillés par le sans de l’innocence.
Ce monde est triste et froid. Il est le purgatoire qui selon nos actes mous ouvrira les portes de l’enfer ou de la félicitée.
Doar un mic gând:
Vom fi precauți a celui care dă pentru că în ochii mireanului aceasta ascunde intenții deghizate. Vom avea încredere în cel mai mare dintre ticăloși pentru că a reușit în viață și nu ne vom îngrijora de ce mijloace a folosit pentru a o realiza, chiar dacă mijloacele criminale i-au permis acest lucru. A reușit, asta-i tot.
A monetiza propria dispariție este negarea supremă, este resemnarea și închinarea cuiva față de ceea ce Moise a numit vițelul de aur.
Băncile au devenit temple ale poftei și corupției ale căror hoteluri sunt pătate cu sângele inocenței.
Lumea asta este tristă și rece. Este purgatoriul care, conform actelor noastre blânde, va deschide porțile iadului sau ale fericirii.
The earth is a purgatory, a world in which, according to your actions, you will open the doors of hell or those of paradise.
Just a little thought:
We will be wary of the one who gives because in the eyes of the layman, this hides disguised intentions. We will praise the greatest scoundrel because he succeeded in life and we will not worry about what means he used to achieve it, even if criminal means allowed him to do so. He succeeded, that’s all.
To monetize one’s own extinction is the ultimate denial, it is one’s resignation and worship of what Moses called the golden calf.
Banks have become temples of lust and corruption whose hotels are stained with the blood of innocence.
This world is sad and cold. It is purgatory which, according to our soft acts, will open the gates of hell or bliss.
Image: « Humanity had to receive the imminence of its own end for its fundamental nature which is life, love, and unity to finally regain its rights. »
Ce jeune Appenzellois de 15 ans partage pendant ce reportage de 3 minutes que nous devons à la RTS (Radio Télévision Suisse) son amour de la montagne et de la nature. Immergeons-nous et partageons un bref instant le pays de ses rêves.
Acest Appenzeller în vârstă de 15 ani ne împărtășește în timpul acestui reportaj de 3 minute pe care îl datorăm RTS (Televiziunea Radio Elvețiană) dragostea lui pentru munți și natură. Să ne cufundăm și să împărtășim pentru o scurtă clipă țara visurilor lui.
This 15-year-old Appenzeller shares during this 3-minute report that we owe to RTS (Swiss Radio Television) his love of the mountains and nature. Let’s immerse ourselves and share for a brief moment the country of his dreams.
Crédit vidéo Radio Télévision Suisse
Gemini the twins stars (extrait) Film d’Alain Tanner (Suisse – 1968)
Stéphane Guibert / Rares Mihai Florescu
Stéphane Guibert pour Rares Mihai Florescu
Beaucoup, vraiment beaucoup d’entre vous devraient se regarder dans un miroir avant de juger celles et ceux qui pensent différemment et savent utiliser leur cerveau.
Il y aura beaucoup d’appelés mais très peu d’élus!
Mulți, mulți dintre voi ar trebui să vă uitați la reflectarea în oglindă înainte de a-i judeca pe cei care gândesc diferit și știu să-și folosească creierul.
Vor fi mulți chemați, dar foarte puțini aleși!
Many, many of you should look at your reflection in the mirror before judging those who think differently and know how to use their brains.
There will be many called but very few chosen!
Stéphane Guibert / Rares Mihai Florescu
Stéphane Guibert / Rares Mihai Florescu