Spread the love

À CEUX QUI SE SENTENT SEULS

Il arrive un moment, sur le chemin de l’éveil, où tout semble se retirer. Les visages familiers s’éloignent, les conversations perdent leur saveur, et le monde, jadis bruyant et chargé de liens, paraît soudain silencieux.

Tu n’as pas perdu le lien. Tu as simplement quitté une fréquence où les liens étaient dépendance, distraction ou habitude.
Tu es en train d’enraciner un autre rapport : plus vrai, plus nu, plus sacré.

La solitude n’est pas un vide. C’est un espace.
Un sanctuaire intérieur où ton être profond peut enfin respirer sans masque.
C’est là que la Présence se dévoile. Pas celle des autres, mais celle de ton propre Soi, vaste, bienveillant, immobile et vibrant.

Tu te crois seul, mais regarde :
Tu es entouré d’une intelligence vivante qui t’écoute. Les arbres te parlent sans mots. Le vent te frôle comme une étreinte.
Ton âme te murmure des vérités que personne ne peut te dire à l’extérieur.

Il ne s’agit pas d’apprendre à aimer la solitude. Il s’agit de reconnaître que ce n’est pas elle qui t’oppresse, mais l’idée que tu devrais être ailleurs, autrement, entouré de quelqu’un.

Tu es exactement là où ton âme a choisi d’être. Ce n’est pas un châtiment. C’est un rendez-vous.

Quand tu cesseras de fuir ce silence, il se remplira d’un amour que tu ne soupçonnais pas.
Et alors, sans que tu ne cherches rien, ceux qui vibrent avec toi apparaîtront. Non pour combler ton vide, mais pour danser avec ta plénitude.

Tu n’es pas seul. Tu es en compagnie de l’essentiel.

Michel

Merci à Michel Canon pour ce très beau texte >>>>>

Vidéos:

Oliver Shanti & friends: « Journey to Shambala »
Enigma: « Connected »
Moby: « Innocent »
Glaucio Cristelo: « Someone like you »
Enigma: « I’m Asking Why »

TO THOSE WHO FEEL ALONE

There comes a time on the path to awakening when everything seems to withdraw. Familiar faces fade, conversations lose their flavor, and the world, once noisy and full of connections, suddenly seems silent.

You haven’t lost the connection. You’ve simply left a frequency where connections were dependence, distraction, or habit.
You are rooting another relationship: truer, more naked, more sacred.

Solitude is not a void. It’s a space.
An inner sanctuary where your deepest being can finally breathe without a mask.
It’s there that Presence reveals itself. Not that of others, but that of your own Self, vast, benevolent, still, and vibrant.

You think you’re alone, but look:
You’re surrounded by a living intelligence that listens to you. The trees speak to you without words. The wind brushes against you like an embrace.
Your soul whispers truths to you that no one outside can tell you.

It’s not about learning to love solitude. It’s about recognizing that it’s not solitude that oppresses you, but the idea that you should be somewhere else, somewhere different, surrounded by someone.

You are exactly where your soul has chosen to be. This is not a punishment. It is an appointment.

When you stop running away from this silence, it will fill with a love you never suspected.
And then, without you even searching, those who resonate with you will appear. Not to fill your emptiness, but to dance with your fullness.

You are not alone. You are in the company of what matters most.

Michel

Thanks to Michel Canon for this very beautiful text >>>>>

Videos:

Oliver Shanti & friends: « Journey to Shambala »
Enigma: « Connected »
Moby: « Innocent »
Glaucio Cristelo: « Someone like you »
Enigma: « I’m Asking Why »

CĂTRE CEI CARE SE SIMT SINGURI

Vine un moment pe calea spre trezire când totul pare să se retragă. Fețele familiare se estompează, conversațiile își pierd savoarea, iar lumea, odinioară zgomotoasă și plină de conexiuni, pare brusc tăcută.

Nu ai pierdut conexiunea. Pur și simplu ai părăsit o frecvență în care conexiunile erau dependență, distragere sau obișnuință. Înrădăcinezi o altă relație: mai adevărată, mai pură, mai sacră.

Singurătatea nu este un vid. Este un spațiu.
Un sanctuar interior unde ființa ta cea mai profundă poate în sfârșit să respire fără mască.
Acolo se dezvăluie Prezența. Nu cea a altora, ci cea a propriului tău Sine, vast, binevoitor, nemișcat și vibrant.

Crezi că ești singur, dar uite:
Ești înconjurat de o inteligență vie care te ascultă. Copacii îți vorbesc fără cuvinte. Vântul te atinge ca o îmbrățișare.
Sufletul tău îți șoptește adevăruri pe care nimeni din afară nu ți le poate spune.

Nu este vorba despre a învăța să iubești singurătatea. Este vorba despre a recunoaște că nu singurătatea te apasă, ci ideea că ar trebui să fii în altă parte, undeva diferit, înconjurat de cineva.

Ești exact acolo unde sufletul tău a ales să fie. Aceasta nu este o pedeapsă. Este o întâlnire.

Când vei înceta să fugi de această tăcere, ea se va umple cu o iubire pe care nu ai bănuit-o niciodată.
Și apoi, fără ca tu să cauți măcar, vor apărea cei care rezonează cu tine. Nu pentru a-ți umple golul, ci pentru a dansa cu plenitudinea ta.

Nu ești singur. Ești în compania a ceea ce contează cel mai mult.

Michel