LES DIX COMMANDEMENTS
Les 10 commandements sont une recommandation forte, insistante de Dieu permettant aux hommes de construire une relation en les laissant libres de leurs actes. C’est un appel à l’amour et à la liberté qui structurent la relation aux personnes.
Le Décalogue (dix paroles) se comprend d’abord dans le contexte de l’Exode qui est le grand événement libérateur de Dieu au centre de l’Ancienne Alliance. Qu’elles soient formulées comme préceptes négatifs, ou comme commandements positifs, ces « dix paroles » indiquent les conditions d’une vie libérée de l’esclavage. C’est un chemin de vie qui sépare d’une pratique ambiante non éthique. Dans la foi chrétienne, les dix paroles s’articulent autour de l’unique et même commandement de l’amour de Dieu et du prochain.
Souvent on oppose à la morale des dix commandements (la loi), celle des Béatitudes (la promesse).
Cette opposition est factice. Les deux textes désignent deux faces différentes de la même « morale ».
Dans cet article, je vous propose de voir ou revoir l’intégralité du film « Les dix commandements » dans sa version Française, réalisé en 1956, produit par Paramount et réalisé par Cecil B. DeMille. Les rôles principaux sont tenus par Charlton Heston (Moïse) et Yul Brinner (Ramsès II.)
CELE ZECE PORUNCI
Cele 10 porunci sunt o recomandare puternică și insistentă din partea lui Dumnezeu care le permite oamenilor să construiască o relație, lăsându-i liberi să acționeze. Este o chemare la iubire și libertate care structurează relațiile cu oamenii.
Decalogul (zece cuvinte) este înțeles mai întâi în contextul Exodului, care este marele eveniment eliberator al lui Dumnezeu în centrul Vechiului Legământ. Fie că sunt formulate ca precepte negative, fie ca porunci pozitive, aceste „zece cuvinte” indică condițiile unei vieți libere de sclavie. Este o cale de viață care ne separă de o practică ambientală lipsită de etică. În credința creștină, cele zece cuvinte gravitează în jurul aceleiași porunci a iubirii lui Dumnezeu și a aproapelui.
Adesea opunem moralitatea celor zece porunci (legea) cu cea a Fericirilor (făgăduința).
Această opoziție este artificială. Cele două texte desemnează două laturi diferite ale aceleiași „morale”.
În acest articol, vă invit să vedeți sau să revedeți întregul film „The Zece Commandments” în versiunea sa franceză, realizat în 1956, produs de Paramount și regizat de Cecil B. DeMille. Rolurile principale sunt interpretate de Charlton Heston (Moise) și Yul Brinner (Ramesses II.)
THE TEN COMMANDMENTS
The 10 commandments are a strong, insistent recommendation from God allowing men to build a relationship by leaving them free to act. It is a call to love and freedom which structures relationships with people.
The Decalogue (ten words) is first understood in the context of the Exodus which is the great liberating event of God at the center of the Old Covenant. Whether formulated as negative precepts, or as positive commandments, these “ten words” indicate the conditions of a life free from slavery. It is a path of life that separates us from an unethical ambient practice. In the Christian faith, the ten words revolve around the one and same commandment of love of God and neighbor.
Often we oppose the morality of the ten commandments (the law) to that of the Beatitudes (the promise).
This opposition is artificial. The two texts designate two different sides of the same “morality”.
In this article, I invite you to see or rewatch the entire film « The Ten Commandments » in its French version, made in 1956, produced by Paramount and directed by Cecil B. DeMille. The main roles are played by Charlton Heston (Moses) and Yul Brinner (Ramesses II.)
Stéphane Guibert (Facebook) / Stéphane Guibert (VK)
