Nothing Else Matters est une chanson du groupe de heavy metal Metallica, figurant sur l’album Metallica (plus souvent nommé Black Album en raison de sa pochette entièrement noire à l’exception d’un serpent gris) sorti en 1991. Elle demeure une des plus connues du groupe.
Cette ballade diffère des compositions habituelles du groupe. Elle commence par une longue introduction jouée à la guitare acoustique. Ses paroles évoquent sur un ton mélancolique l’indépendance et ce qui est le plus important dans la vie. Cette chanson a participé au succès commercial du groupe en lui ouvrant les portes d’une diffusion plus grand public : elle fut ainsi classée à la 34e place au Billboard Hot 100 le . Elle a été reprise par de nombreux groupes hors de l’univers heavy metal. Nothing Else Matters est parfois considérée par certains détracteurs comme le symbole du virage qu’aurait pris le groupe Metallica par rapport à la musique des albums précédents, plus rude, plus thrash et moins commerciale.
« Nothing Else Matters »
Metallica
Nothing Else Matters este o melodie a trupei de heavy metal Metallica, care apare pe albumul Metallica din 1991 (numit mai frecvent Black Album din cauza copertii sale complet negru, cu excepția unui șarpe gri). El rămâne unul dintre cei mai buni din grup. . cunoscut.
Această baladă diferă de compozițiile obișnuite ale trupei. Începe cu o lungă introducere interpretată la chitara acustică. Versurile sale vorbesc pe un ton melancolic despre independență și despre ceea ce este cel mai important în viață. Această melodie a contribuit la succesul comercial al grupului deschizând ușile unui public mai larg: a fost astfel clasată pe locul 34 în Billboard Hot 100 în mai 1992. A fost acoperită de multe grupuri din afara universului heavy metal. Nothing Else Matters este văzut uneori de unii detractori ca un simbol al deplasării Metallica de la muzica mai aspră, mai strident și mai puțin comercială a albumelor anterioare.
« Nothing Else Matters »
Metallica
Nothing Else Matters is a song by heavy metal band Metallica, featured on the album Metallica (more often referred to as the Black Album due to its all-black cover except for a gray snake) released in 1991. It remains one of best known to the group.
This ballad differs from the band’s usual compositions. It begins with a long introduction played on the acoustic guitar. His lyrics speak in a melancholic tone about independence and what’s most important in life. This song contributed to the group’s commercial success by opening the doors to a wider audience: it was thus ranked at number 34 on the Billboard Hot 100 in May 1992. It has been covered by many groups outside the heavy metal universe. Nothing Else Matters is sometimes seen by some detractors as a symbol of Metallica’s shift away from the rougher, more thrashy and less commercial music of previous albums.
« J’ai toujours pensé que le pire truc qui pouvait nous arriver dans une vie, c’est de finir sa vie tout seul… mais c’est faux. Le pire truc qui pourrait nous arriver c’est finir notre vie entouré de personnes qui nous font sentir seul… »
Robin Williams
Au-delà de nos rêves (What Dreams May Come) est un film américain réalisé par Vincent Ward, sorti en 1998.
Il s’agit d’une adaptation du roman éponyme de Richard Matheson.
Synopsis:
Quatre ans après un tragique accident qui a tué ses deux enfants, le docteur Chris Nielsen est à son tour victime d’un accident mortel.
Alors qu’il se retrouve dans l’au-delà, sa femme, Annie, sombre dans une irréversible dépression suicidaire et se retrouve en enfer parmi les âmes perdues : Chris décide donc de tenter une expédition impossible pour la sortir des bas fonds de l’au-delà.
***** Singurătate *****
« What Dreams May Come »
Imagine:
„Întotdeauna am crezut că cel mai rău lucru care ni se poate întâmpla în viață este să ne încheiem zilele singuri… dar nu este adevărat. Cel mai rău lucru care ni se poate întâmpla este să ne punem capăt vieții înconjurate de oameni care ne fac. a se simți singur… »
Robin Williams
Dincolo de visele noastre, (What Dreams May Come) este un film american din 1998 regizat de Vincent Ward. Este o adaptare a romanului omonim de Richard Matheson.
Rezumat:
La patru ani după un accident tragic care i-a ucis cei doi copii, Dr. Chris Nielsen este victima unui accident mortal.
Pe măsură ce se află în viața de apoi, soția lui Annie se scufundă într-o depresie sinucigașă ireversibilă și se găsește în iad printre sufletele pierdute: așa că Chris decide să încerce o expediție imposibilă pentru a o scoate din purgatoriu.
***** Solitude *****
« What Dreams May Come »
Picture:
« I’ve always thought that the worst thing that could happen to us in life is to end our lives alone… but that’s not true. The worst thing that could happen to us is to end our lives surrounded by of people who make us feel alone… »
Robin Williams
What Dreams May Come is a 1998 American film directed by Vincent Ward. It is an adaptation of the eponymous novel by Richard Matheson.
Synopsis:
Four years after a tragic accident which killed his two children, doctor Chris Nielsen is in turn the victim of a fatal accident.
As he finds himself in the afterlife, his wife, Annie, sinks into an irreversible suicidal depression and finds herself in hell among the lost souls: so Chris decides to attempt an impossible expedition to get her out of the slums of the world. ‘beyond.
Ce titre qui n’a pas pris une seule ride « Black Betty » interprété par le groupe Ram Jam sorti en 1977 faisait fureur chez les ados de l’époque. A découvrir pour les plus jeunes et un très bon souvenir pour les autres.
În 1977, hard rock a fost invitat cu
***** Ram Jam *****
Acest titlu care nici măcar nu a îmbătrânit „Black Betty” interpretat de grupul Ram Jam lansat în 1977 a făcut furori în rândul adolescenților vremii. De descoperit pentru tineri și o amintire foarte bună pentru alții.
In 1977, hard rock was invited with
***** Ram Jam *****
This title which has not aged a single wrinkle « Black Betty » interpreted by the group Ram Jam released in 1977 was all the rage among teenagers of the time. To discover for the youngest and a very good memory for the others.
Parée de sa veste militaire jaune et du pantalon blanc à rayures rouge qu’il portait lors du légendaire concert de Wembley en 1986, la statue de Freddie Mercury se dresse fièrement face au lac Leman, un poing dressé en l’air. Son autre main tenant fermement son iconique pied de micro.
Des visites guidées sont proposées depuis 2020, les Freddie Tours vous proposent de vous replonger dans les années ou Freddie Mercury séjournait à Montreux. Vous en apprendrez plus sur la relation que le chanteur de Queen entretenait avec la ville de Montreux.
La statue mémorial de Freddie Mercury fait désormais partie de la mémoire vivante de la ville vaudoise et constitue une attraction touristique majeure de la région.
De nombreux fans et admirateurs du chanteur du groupe Queen convergent du monde entier vers Montreux afin d’honorer la mémoire de leur idole et se recueillir devant ce monument, en y déposant quotidiennement diverses formes d’hommages.
D’innombrables fleurs, souvent jaunes en référence à la couleur préférée de Freddie, des poèmes, des dessins, des photos et de multiples objets s’étendent au pieds de la statue et y sont fréquemment déposés.
Malade, c’est à Montreux en Suisse que le chanteur Freddie Mercury passa les derniers mois de sa vie, au bord du lac Léman.
Après sa mort en 1991, les autres membres du groupe vont offrir à la ville une statue de bronze du chanteur. Des milliers de fans s’y rendent en pèlerinage chaque année pour déposer au pied du monument, quelques fleurs, un texte, un bijou.
L’histoire d’amour entre Freddie Mercury et Montreux débute en 1978 dans le studio de David Richard (Montain Studio) un ingénieur du son décédé aujourd’hui mais adulé par les meilleurs groupes de rock de l’époque. Toutefois, le chanteur n’appréciait pas véritablement la ville qu’il trouvait trop calme à son goût. Mais deux ans plus tard, le groupe Queen rachète le studio d’enregistrement dans lequel il devait produire ses 6 derniers albums.
Dédié à mon Ami Antonio.
Eternul Freddie Mercury din Montreux Elveția
Îmbrăcată în jacheta lui militară galbenă și pantalonii albi cu dungi roșii pe care i-a purtat la legendarul concert de la Wembley din 1986, statuia lui Freddie Mercury stă cu mândrie în fața lacului Geneva, cu un pumn ridicat în aer. Cealaltă mână ținându-și ferm standul emblematic al microfonului.
Tururile cu ghid sunt oferite din 2020, Freddie Tours vă invită să vă aruncați înapoi în anii când Freddie Mercury a stat în Montreux. Veți afla mai multe despre relația artistului cu orașul Montreux.
Statuia memorială a lui Freddie Mercury face parte acum din memoria vie a orașului Vaud și este o atracție turistică majoră în regiune.
Mulți fani și admiratori ai cântăreței grupului Queen converg din întreaga lume la Montreux pentru a onora memoria idolului lor și se adună în fața acestui monument, depunând acolo zilnic diverse forme de omagiu.
Nenumărate flori, adesea galbene cu referire la culoarea preferată a lui Freddie, poezii, desene, fotografii și multiple obiecte se întind la picioarele statuii și sunt adesea așezate acolo.
Bolnav în Montreux, Elveția, cântărețul Freddie Mercury și-a petrecut ultimele luni din viață pe malul lacului Geneva.
După moartea sa în 1991, ceilalți membri ai grupului au oferit orașului o statuie de bronz a cântăreței. Mii de fani merg acolo în fiecare an în pelerinaj pentru a lăsa câteva flori, un text sau o bijuterie la poalele monumentului.
Povestea de dragoste dintre Freddie Mercury și Montreux a început în 1978 în studioul lui David Richard (Montin Studio), un inginer de sunet care a murit astăzi, dar a fost adorat de cele mai bune grupuri rock ale vremii. Cu toate acestea, cântărețul nu a apreciat cu adevărat orașul pe care l-a găsit prea calm pentru gustul său. Dar doi ani mai târziu, grupul Queen a cumpărat studioul de înregistrări în care urma să-și producă ultimele 6 albume.
Dedicat prietenului meu Antonio.
The eternal Freddie Mercury in Montreux Switzerland
Dressed in his yellow military jacket and the white pants with red stripes he wore at the legendary Wembley concert in 1986, the statue of Freddie Mercury stands proudly facing Lake Geneva, one fist raised in the air. His other hand firmly holding his iconic mic stand.
Guided tours have been offered since 2020, the Freddie Tours offer you to immerse yourself in the years when Freddie Mercury stayed in Montreux. You will learn more about the relationship that the singer of Queen had with the city of Montreux.
The memorial statue of Freddie Mercury is now part of the living memory of the Vaud town and is a major tourist attraction in the region.
Many fans and admirers of the singer of the group Queen converge from all over the world on Montreux to honor the memory of their idol and gather in front of this monument, by depositing various forms of tribute there daily.
Countless flowers, often yellow in reference to Freddie’s favorite color, poems, drawings, photos and multiple objects stretch out at the feet of the statue and are frequently placed there.
Ill, it was in Montreux in Switzerland that singer Freddie Mercury spent the last months of his life, on the shores of Lake Geneva.
After his death in 1991, the other members of the group presented the city with a bronze statue of the singer. Thousands of fans go there on pilgrimage every year to leave a few flowers, a text, or a piece of jewelry at the foot of the monument.
The love story between Freddie Mercury and Montreux began in 1978 in the studio of David Richard (Montain Studio), a sound engineer who has died today but was adored by the best rock groups of the time. However, the singer did not really appreciate the city which he found too calm for his taste. But two years later, the group Queen bought the recording studio in which it was to produce its last 6 albums.
Film complet, version Française et version originale (EN)
Film complet, versiunea franceză și versiunea originală (EN)
Full movie, French version and original version (EN)
« Denis la malice »
Magnifique petit bonhomme, incroyable bout en train qui malgré lui est placé chez ses voisins les Wilson qui doivent en s’occupant de Denis bouleverser leur petite vie tranquille.
Un petit bout de film et un zeste de bonne humeur.
Merci à Warner Bros.
Denis la Malice est un film américain de Nick Castle sorti en 1993 et adapté de la bande dessinée homonyme créée en 1951. La réplique du film la plus connue est « Ça a un drôle de goût. Ça a un goût de peinture… et de bois ! »
Ce film est un succès au box office avec plus de 127 millions de dollars de recettes mondiales et obtient des critiques positives.
Synopsis:
Denis Mitchell est un petit garçon de 5 ans très malicieux. Il ne cesse d’exaspérer son voisin, George Wilson, un postier retraité et passionné de jardinage, vivant avec sa femme Martha Wilson.
Quand les parents de Denis, Alice et Henry Mitchell, doivent s’absenter chacun de leur côté pour des raisons professionnelles, ils confient leur fils à George et à Martha. Ainsi commence une aventure espiègle, notamment lorsqu’à lieu une soirée que George attend avec impatience depuis longtemps.
„Denis, o amenințare”
Omuleț magnific, spirit incredibil care, în ciuda lui, este plasat în casa vecinilor săi, soții Wilson care, având grijă de Denis, trebuie să-și răstoarne viața liniștită.
Un pic de film și o notă de bună umor.
Multe mulțumiri lui Warner Bros.
Denis the Menace este un film american din 1993 al lui Nick Castle, adaptat după benzile desenate din 1951 cu același nume. Are gust de vopsea…și lemn! »
Filmul a fost un succes de box office, încasând peste 127 de milioane de dolari în întreaga lume și a primit recenzii pozitive.
Rezumat:
Denis Mitchell este un băiețel de 5 ani foarte răutăcios. Nu încetează să-și exaspera vecinul, George Wilson, un lucrător poștal pensionar și grădinar pasionat, care locuiește cu soția sa Martha Wilson.
Când părinții lui Denis, Alice și Henry Mitchell, trebuie să lipsească fiecare din motive profesionale, își încredințează fiul lui George și Marthei. Astfel începe o aventură răutăcioasă, mai ales când are loc o petrecere pe care George o aștepta cu nerăbdare de mult.
« Denis the Menace »
Magnificent little man, incredible spirit who, despite himself, is placed in the house of his neighbors, the Wilsons who, by taking care of Denis, must turn their quiet little life upside down.
A little bit of film and a touch of good humor.
Many thanks to Warner Bros.
Denis the Menaceis an American film by Nick Castle released in 1993 and adapted from the comic strip of the same name created in 1951. The most famous line from the film is “It tastes funny. It tastes like paint…and wood! »
The film was a box office success grossing over $127 million worldwide and received positive reviews.
Synopsis:
Denis Mitchell is a very mischievous 5 year old boy. He never ceases to exasperate his neighbor, George Wilson, a retired postal worker and passionate gardener, living with his wife Martha Wilson.
When Denis’ parents, Alice and Henry Mitchell, each have to be absent for professional reasons, they entrust their son to George and Martha. Thus begins a mischievous adventure, especially when a party takes place that George has been looking forward to for a long time.
« The power of love (Le pouvoir de l’amour) nous met sur le fil du rasoir…
…Entre la raison et la folie. »
Parce que je t’aime à en perdre la raison…
Pour illustrer ce billet, deux très belles chansons qui portent le même titre et dans un premier temps, la chanson de Jenifer Rush qui fut écrite et composée par Gunther Mende, Candy DeRouge, Jennifer Rush et Mary Susan Applegate en 1984. la chanson connaît de nouveau un succès à l’échelle mondiale en 1993 grâce à la version de Céline Dion. Personnellement, je préfère la version originale dont l’orchestration est beaucoup plus harmonieuse.
Ensuite, la chanson du groupe Frankie Goes to hollywood qui est le troisième single du groupe britannique. Sortie le en single, la chanson provient de l’album Welcome to the Pleasuredome. Avec cette chanson, Frankie Goes to Hollywood obtient un 3ème numéro 1 consécutif dans les charts britanniques. C’est de nouveau un gros succès dans plusieurs pays d’Europe et en Océanie.
Bonne écoute.
The power of love
“The power of love puts us on the razor’s edge…
…Between reason and madness.”
Because I love you so much I can’t stand it…
To illustrate this post, two very beautiful songs which bear the same title and firstly, the song by Jenifer Rush which was written and composed by Gunther Mende, Candy DeRouge, Jennifer Rush and Mary Susan Applegate in 1984. the song obtains a new success on a global scale in 1993 thanks to the version by Céline Dion. Personally, I prefer the original version whose orchestration is much more harmonious.
Then, the group’s song Frankie Goes to Hollywood which is the third single from the British group. Released on November 19, 1984 as a single, the song is from the album Welcome to the Pleasuredome. With this song, Frankie Goes to Hollywood reached a 3rd consecutive number 1 in the British charts. It is once again a great success in several countries in Europe and Oceania.
Film complet version originale (FR) Sous-titré en Anglais.
Film complet versiunea originală (FR) Subtitrat în engleză.
Full movie original version (FR) Subtitled in English.
***** La cage aux folles *****
La Cage aux folles est un film franco-italien d’Édouard Molinaro, adapté de la pièce de théâtre éponyme et sorti en 1978. Succès commercial en France, il demeure également de 1980 à 1998 le film de langue étrangère le plus vu aux États-Unis.
Édouard Molinaro réalise une suite, La Cage aux folles 2, basée sur un scénario original en 1980. Un troisième volet réalisé par Georges Lautner, La Cage aux folles 3, sort en salles en 1985.
Synopsis:
Renato Baldi et Albin Mougeotte sont un couple homosexuel presque sans histoire, à part les caprices récurrents d’Albin. Ils possèdent un cabaret de travestis, La Cage Aux Folles, dont Albin est l’artiste principal, sous le pseudonyme de Zaza Napoli.
Renato a eu jadis une brève liaison avec une femme, dont est né un fils, Laurent. Ce dernier rend visite à son père et lui apprend qu’il a l’intention de se marier avec sa petite amie, Andréa. Désolé comme tous les parents de « perdre » son fils mais malgré tout soulagé de savoir qu’il est hétérosexuel, Renato s’accommode de la situation. Le problème est qu’Andréa est la fille du député Simon Charrier, membre éminent du parti ultraconservateur « Union pour l’ordre moral » et père de famille particulièrement sévère. Pour ne pas choquer sa future belle-famille, Laurent demande à son père de jouer le jeu de la famille respectable. Renato accepte à contrecœur : cela implique d’éloigner Albin le temps de la rencontre entre les deux familles, ce que l’intéressé risque de très mal prendre…
***** Birdcage *****
Birdcage este un film franco-italian de Édouard Molinaro, adaptat după piesa cu același nume și lansat în 1978. Un succes comercial în Franța, a rămas din 1980 până în 1998 cel mai vizionat film în limbă străină din Statele Unite.
Édouard Molinaro a regizat o continuare, Birdcage 2, bazată pe un scenariu original în 1980. O a treia parte regizată de Georges Lautner, Birdcage 3, a fost lansat în cinematografe în 1985.
Rezumat:
Renato Baldi și Albin Mougeotte sunt un cuplu homosexual fără nicio istorie, în afară de capriciile recurente ale lui Albin. Dețin un cabaret de travesti, La Cage Aux Folles, al cărui artist principal este Albin, sub pseudonimul Zaza Napoli.
Renato a avut odată o scurtă aventură cu o femeie, din care s-a născut un fiu, Laurent. Acesta din urmă îl vizitează pe tatăl său și îi spune că intenționează să se căsătorească cu iubita lui, Andréa. Îmi pare rău ca toți părinții să-și „pierde” fiul, dar totuși ușurat să știe că este heterosexual, Renato se adaptează situației. Problema este că Andréa este fiica deputatului Simon Charrier, un membru proeminent al partidului ultra-conservator „Uniunea pentru ordine morală” și un tată deosebit de sever. Pentru a nu-și șoca viitorii socri, Laurent îi cere tatălui său să joace jocul unei familii respectabile. Renato acceptă fără tragere de inimă: asta presupune să-l ia pe Albin pe toată durata întâlnirii dintre cele două familii, pe care persoana în cauză riscă să o ia foarte rău…
***** Birdcage *****
Birdcage is a French-Italian film by Édouard Molinaro, adapted from the play of the same name and released in 1978. A commercial success in France, it remained from 1980 to 1998 the most watched foreign language film in the United States.
Édouard Molinaro directed a sequel, Birdcage 2, based on an original screenplay in 1980. A third installment directed by Georges Lautner, Birdcage 3, was released in theaters in 1985.
Synopsis:
Renato Baldi and Albin Mougeotte are a homosexual couple with almost no history, apart from Albin’s recurring whims. They own a transvestite cabaret, La Cage Aux Folles, of which Albin is the main artist, under the pseudonym Zaza Napoli.
Renato once had a brief affair with a woman, from whom a son, Laurent, was born. The latter visits his father and tells him that he intends to marry his girlfriend, Andréa. Sorry like all parents to “lose” his son but nevertheless relieved to know that he is heterosexual, Renato adapts to the situation. The problem is that Andréa is the daughter of MP Simon Charrier, a prominent member of the ultra-conservative “Union for Moral Order” party and a particularly severe father. To avoid shocking his future in-laws, Laurent asks his father to play the game of a respectable family. Renato reluctantly accepts: this involves taking Albin away for the duration of the meeting between the two families, which the person concerned risks taking very badly…
Film complet version Française et version originale (EN)
Film complet versiunea franceză și versiunea originală (EN)
Full movie French version and original version (EN)
***** Génération perdue *****
Génération perdue(The Lost Boys) est un film américain réalisé par Joel Schumacher et sorti en 1987.
Le film est un succès critique et commercial et est devenu culte. Il engendre une franchise avec notamment deux suites dans les années 2010 (Génération perdue 2 et Génération perdue 3 : L’Origine du mal) et des comics. Une série télévisée est en développement.
Synopsis:
Deux frères adolescents, Michael et Sam, emménagent avec leur mère dans un petit village dans le nord de la Californie. Tandis que Sam fait la connaissance d’Edgar et d’Alan, deux âmes sympathiques avides de bandes dessinées, le tumultueux Michael tombe amoureux de Star, qui s’avère être l’esclave de David, le chef d’un groupe local de vampires. Sam et ses nouveaux amis vont tout tenter pour sauver Michael et Star des morts-vivants.
***** The lost boys *****
„The Lost Boys” este un film american regizat de Joel Schumacher și lansat în 1987.
Filmul a fost un succes critic și comercial și a devenit un cult. A dat naștere unei francize care include două sequel-uri în anii 2010 (Lost Generation 2 și Lost Generation 3: The Origin of Evil) și benzi desenate. Un serial de televiziune este în curs de dezvoltare.
Rezumat:
Doi frați adolescenți, Michael și Sam, se mută cu mama lor într-un mic sat din nordul Californiei. În timp ce Sam îi întâlnește pe Edgar și Alan, două suflete prietenoase care iubesc benzile desenate, furtunul Michael se îndrăgostește de Star, care se dovedește a fi sclavul lui David, liderul unui grup local de vampiri. Sam și noii săi prieteni vor face totul pentru a-i salva pe Michael și Star de strigoi.
***** The lost boys *****
The Lost Boys is a 1987 American film directed by Joel Schumacher.
The film was a critical and commercial success and became a cult. It spawned a franchise including two sequels in the 2010s (Lost boys 2 and Lost boys 3: The Origin of Evil) and comics. A television series is in development.
Synopsis:
Two teenage brothers, Michael and Sam, move with their mother to a small village in northern California. While Sam meets Edgar and Alan, two friendly souls who love comic books, the tempestuous Michael falls in love with Star, who turns out to be the slave of David, the leader of a local group of vampires. . Sam and his new friends will do everything to save Michael and Star from the undead.
Sur une musique de Vladimir Cosma et des paroles de Nina Wolmark créatrice de la série, ce très beau thème illustrant ce dessin animé sorti en 1985 et diffusé pour la première fois sur Antenne 2 (France 2 aujourd’hui) dans le cadre de l’émission pour la jeunesse Club Dorothée : “Les mondes engloutis”
Cultură și cinema
„Lumile scufundate”
Muzică de Vladimir Cosma și cuvinte de Nina Wolmark, creatorul serialului, această frumoasă temă care ilustrează acest desen animat lansat în 1985 și difuzat pentru prima dată pe Antenne 2 (France 2 astăzi) în cadrul programului Jeunes Club Dorothée : „Lumile scufundate”.
Culture & Cinema
« The submerged worlds »
On a music by Vladimir Cosma and lyrics by Nina Wolmark, creator of the series, this beautiful theme illustrating this cartoon released in 1985 and broadcast for the first time on Antenne 2 (France 2 today) as part of the program for youth Club Dorothée: « The submerged worlds »
Film complet, version française et version originale (EN)
Film complet, versiunea franceză și versiunea originală (EN)
Full movie, French version and original version (EN)
Les oiseaux par Alfred Hitchcock
Les Oiseaux (The Birds) est un thriller américain, réalisé par Alfred Hitchcock, sorti en 1963. Ce film est le 48e long-métrage d’Hitchcock, il s’inspire de la nouvelle éponyme de la romancière britannique Daphné du Maurier, publiée en 1952, qui est adaptée au cinéma par le scénariste Evan Hunter.
Synopsis:
Melanie, jeune femme quelque peu superficielle, rencontre chez un marchand d’oiseaux un brillant et séduisant avocat qui recherche des inséparables. Par jeu, Melanie achète les oiseaux et les apporte à Bodega Bay. Dés son arrivée, elle est blessée au front par une mouette…
Păsările de Alfred Hitchcock
Păsărileeste un thriller american, regizat de Alfred Hitchcock, lansat în 1963. Acest film este al 48-lea lungmetraj al lui Hitchcock, este inspirat din nuvela omonimă a romancierului britanic Daphné du Maurier, publicată în 1952, care a fost adaptată pentru cinema. de scenaristul Evan Hunter.
Rezumat:
Mélanie, o tânără oarecum superficială, întâlnește un avocat strălucit și atrăgător la un negustor de păsări care caută perusi inseparabili. Ca un joc, Melanie cumpără păsările și le aduce în Bodega Bay. Imediat ce ajunge, este rănită pe frunte de un pescăruş…
The Birds by Alfred Hitchcock
The Birds is an American thriller, directed by Alfred Hitchcock, released in 1963. This film is Hitchcock’s 48th feature film, it is inspired by the eponymous short story by the British novelist Daphné du Maurier, published in 1952, which was adapted for the cinema by screenwriter Evan Hunter.
Synopsis:
Melanie, a somewhat superficial young woman, meets a brilliant and attractive lawyer at a bird dealer who is looking for inseparables. As a game, Melanie buys the birds and brings them to Bodega Bay. As soon as she arrives, she is injured in the forehead by a seagull…
