Laisser partir ceux qui ne vous accordent aucun temps.
Ceux pour lesquels vous n’êtes pas une priorité. Laisser partir ceux qui vous prennent pour une option, ceux qui vous veulent selon leurs conditions.
Laisser partir ceux qui ne vous voient pas pour qui vous êtes vraiment, ceux qui n’ont pas conscience de votre valeur. Laisser les partir afin que ceux qui sont vrais puissent entrer sereinement dans votre vie.
Vous ne pouvez pas faire de place à l’authenticité si vous êtes entouré de personnes fausses pourvues d’intérêt.
Vous êtes précieux et méritez le meilleur.
Ne vous contentez jamais de moins.
Joëlle Laurencin
You don’t lose people.
You’re opening your eyes!
Happy summer to everyone!
Let leave those who don’t give you any time.
Those who don’t see you as a priority. Let go of those who treat you as an option, those who want you on their terms.
Let go of those who do not see you for who you really are, those who are not aware of your value. Let them go so that those who are real can enter your life with peace of mind.
You can’t make room for authenticity if you’re surrounded by fake people with self-interest.
You are precious and deserve the best.
Never settle for less.
Joëlle Laurencin
Nu pierzi oameni.
Îți deschizi ochii!
Vară frumoasă tuturor!
Dați drumul celor care nu vă lasă timp.
Cei pentru care nu ești o prioritate. Lasă-i pe cei care te iau ca opțiune, pe cei care te vor în condițiile lor.
Lasă-i pe cei care nu te văd așa cum ești cu adevărat, pe cei care nu își dau seama de valoarea ta. Lasă-le să plece, astfel încât oamenii care sunt reali pot intra în viața ta cu liniște sufletească.
Nu poți face loc autenticității dacă ești înconjurat de oameni falși cu interes propriu.
« Oceans (Where Feet May Fail) » est une chanson du groupe australien Hillsong United. Elle est sortie le 23 août 2013 en tant que deuxième et dernier single de leur troisième album studio, Zion (2013). La chanson est dirigée par Taya Smith et a été écrite par Matt Crocker, Joel Houston et Salomon Ligthelm, la production étant assurée par Michael Guy Chislett.
Les idées de chanson ont commencé tôt dans la production de l’album. Crocker a travaillé avec Ligthelm plus tard en Australie pour écrire davantage de paroles et Ligthelm a aidé à décider que le thème de la chanson devait être celui de l’entrée dans l’inconnu et de la confiance aveugle de Peter pour marcher sur l’eau. Une grande partie de la mélodie a été écrite au cours de 10 jours dans l’appartement de Houston à New York. Les dernières paroles ont été écrites près d’une cascade le dernier jour de l’enregistrement.
La chanson a été enregistrée par la chanteuse Taya Smith qui a chanté de nombreuses parties de la chanson en une seule prise.
OCEANS
« Where Feet May Fail »
« Oceans (Where Feet May Fail) » is a song by Australian worship group Hillsong United. It was released on 23 August 2013 as the second and final single from their third studio album, Zion (2013). The song is led by Taya Smith, and was written by Matt Crocker, Joel Houston and Salomon Ligthelm, with production being handled by Michael Guy Chislett.
The song ideas began early in the production of the album. Crocker worked with Ligthelm later back in Australia to write more of the lyrics and Ligthelm helped deciding that the theme of the song should be about stepping into the unknown and Peter having blind trust to walk on water. Much of the melody was written over the course of 10 days at Houston’s apartment in New York. The last lyrics were written at a waterfall on the final day of recording.
The song was recorded by singer Taya Smith who sang many parts of the song in one take.
OCEANS
« Where Feet May Fail »
„Oceans (Where Feet May Fail)” este o melodie a trupei australiane Hillsong United. A fost lansat pe 23 august 2013 ca al doilea și ultimul single de pe al treilea album de studio, Zion (2013). Cântecul este regizat de Taya Smith și a fost scris de Matt Crocker, Joel Houston și Salomon Ligthelm, producția fiind ocupată de Michael Guy Chislett.
Ideile de cântece au început la începutul producției albumului. Crocker a lucrat cu Ligthelm mai târziu în Australia pentru a scrie mai multe versuri, iar Ligthelm a ajutat să decidă că tema cântecului ar trebui să fie una a pășirii în necunoscut și a credinței oarbe a lui Peter de a merge pe apă. O mare parte din melodie a fost scrisă pe parcursul a 10 zile în apartamentul din Houston din New York. Versurile finale au fost scrise lângă o cascadă în ultima zi de înregistrare.
Cântecul a fost înregistrat de cântăreața Taya Smith, care a cântat multe părți ale cântecului dintr-o singură mișcare.
Ce jour-là en 1996, la statue de Freddie Mercury a été érigée à Montreux et reste un lieu incontournable pour les fans du monde entier. Avez-vous déjà pris une photo de la statue de Freddie Mercury lors de votre visite à Montreux ?
Malade, c’est à Montreux en Suisse que le chanteur Freddie Mercury passa les derniers mois de sa vie, au bord du lac Léman.
Après sa mort en 1991, les autres membres du groupe vont offrir à la ville une statue de bronze du chanteur. Des milliers de fans s’y rendent en pèlerinage chaque année pour déposer au pied du monument, quelques fleurs, un texte, un bijou.
L’histoire d’amour entre Freddie Mercury et Montreux débute en 1978 dans le studio de David Richard (Montain Studio) un ingénieur du son décédé aujourd’hui mais adulé par les meilleurs groupes de rock de l’époque. Toutefois, le chanteur n’appréciait pas véritablement la ville qu’il trouvait trop calme à son goût. Mais deux ans plus tard, le groupe Queen rachète le studio d’enregistrement dans lequel il devait produire ses 6 derniers albums.
I love Switzerland – Montreux –
Freddie Mercury
FREDDIE MERCURY
On this day in 1996, Freddie’s statue took place in Montreux and remains a must-visit spot for fans from all over the world. Have you ever taken a photo of the Freddie Mercury statue during your visit to Montreux?
Ill, it was in Montreux, Switzerland, that singer Freddie Mercury spent the last months of his life, on the shores of Lake Geneva.
After his death in 1991, the other members of the group presented the city with a bronze statue of the singer. Thousands of fans go there on pilgrimage every year to leave a few flowers, a text, or a piece of jewelry at the foot of the monument.
The love story between Freddie Mercury and Montreux began in 1978 in the studio of David Richard (Montain Studio), a sound engineer who has died today but was adored by the best rock groups of the time. However, the singer did not really appreciate the city which he found too calm for his taste. But two years later, the group Queen bought the recording studio in which it was to produce its last 6 albums.
I love Switzerland – Montreux –
Freddie Mercury
FREDDIE MERCURY
În această zi a anului 1996, statuia lui Freddie Mercury a fost ridicată în Montreux și rămâne o destinație obligatorie pentru fanii din întreaga lume. Ai făcut vreodată o fotografie a statuii lui Freddie Mercury în timp ce vizitai Montreux?
Bolnav, în Montreux, Elveția, cântărețul Freddie Mercury și-a petrecut ultimele luni din viață, pe malul lacului Geneva.
După moartea sa, în 1991, ceilalți membri ai grupului au dăruit orașului o statuie de bronz a cântărețului. Mii de fani fac pelerinaje acolo în fiecare an pentru a lăsa flori, un text sau o bijuterie la poalele monumentului.
Povestea de dragoste dintre Freddie Mercury și Montreux a început în 1978 în studioul lui David Richard (Mountain Studio), un inginer de sunet care a decedat între timp, dar a fost adorat de cele mai bune trupe rock ale vremii. Cu toate acestea, cântărețul nu a apreciat cu adevărat orașul, pe care îl găsea prea liniștit pentru gustul său. Însă, doi ani mai târziu, trupa Queen a cumpărat studioul de înregistrări unde avea să producă ultimele sale șase albume.
« Dieu ne peut pas atteindre un cœur à qui on ne donne pas la permission de vivre en lui. »
La foi, quelle que soit la religion, ouvre le cœur et l’esprit. Elle défie les ténèbres et, finalement, les illumine. Elle révèle un chemin qu’il faut emprunter afin d’y découvrir sa propre vérité.
« God cannot reach a heart that is not given permission to live in Him. »
Faith, regardless of religion, opens the heart and mind. It challenges darkness and ultimately illuminates it. It reveals a path upon which one must venture to discover one’s own truth.
„Dumnezeu nu poate ajunge la o inimă care nu a obținut permisiunea să trăiesc în el”.
Credința, indiferent de religie, deschide inima și mintea. Ea provoacă întunericul și în cele din urmă îl luminează. Ea dezvăluie o cale pe care trebuie să o parcurgem pentru a-și descoperi propriul adevăr.
Paul-Alain Leclerc, dit Julien Clerc, est un chanteur et compositeur français né le 4 octobre 1947 dans le 19e arrondissement de Paris.
Sa carrière débute en 1968 avec le simple (single) La Cavalerie. Il enchaîne par la suite certains succès populaires avec les titres La Californie, Ce n’est rien, Ma préférence, Mélissa ou encore Fais-moi une place. Cette réussite commerciale est le fruit de nombreuses collaborations artistiques.
Music, this timeless light
« Danse s’y » Julien Clerc
Paul-Alain Leclerc, known as Julien Clerc, is a French singer and composer, born on October 4, 1947 in the 19th arrondissement of Paris.
His career began in 1968 with the single « La Cavalerie. » He subsequently achieved popular hits with the songs « La Californie, » « Ce n’est rien, » « Maférence, » « Mélissa, » and « Fais-moi une place. » This commercial success is the result of numerous artistic collaborations.
Muzica, această lumină atemporală
« Danse s’y » Julien Clerc
Paul-Alain Leclerc, cunoscut sub numele de Julien Clerc, este un cântăreț și compozitor francez, născut la 4 octombrie 1947 în arondismentul 19 din Paris.
Cariera sa a început în 1968 cu single-ul „La Cavalerie”. Ulterior a obținut câteva succese populare cu titlurile „La Californie”, „Ce n’est rien”, „Maférence”, „Mélissa” și „Fais-moi une place”. Acest succes comercial este rezultatul a numeroase colaborări artistice.
℗ 1974 Parlophone / Warner Music France, a Warner Music Group Company
Lead Vocals: Julien Clerc
Lyricist: Etienne Roda-Gil
Arranger: Jean-Claude Petit
Composer: Julien Clerc
« La musique est un langage universel qui ne s’interprète qu’avec le cœur et la passion. Pas besoin d’école pour la comprendre car la musique se ressent dans les tréfonds de notre être et de notre âme de façon innée. Le musique est une clef qui ouvre les portes vers des couleurs inattendues, des sentiments parfois jamais ressentis. Les créateurs de musique dont je suis un modeste représentant vous offrent une clef de sol, le passeport pour un voyage vers un univers fait de sons et de lumières. »
G.S
Giovani Giorgio Moroder, le père des Daft Punk
C’est à lui que nous devons la musique de Flashdance, Midnight express, L’histoire sans fin (The neverending story), Scarface pour ne citer que ces titres prestigieux. Nous luis devons également les plus belles chansons de la regrettée Donna Summer entre autres. Giorgio Moroder est le Beethoven de notre temps. (Un petit clin d’oeil à mon ami Lucas.)
Sans ce compositeur de génie, la musique d’aujourd’hui ne serait pas ce qu’elle est.
Mon cher Giogio, toi et le regretté Vangelis ont fait de moi ce que je suis aujourd’hui, un compositeur. Au travers de votre musique vous m’avez évadé, fait voyager. Laissez moi maladroitement vous remercier.
Merci Giorgio.
Merci à EMI Records.
Merci à OASIS Records.
Merci à Casablanca Filmworks.
Merci à Canal + France.
Merci à Paramount Pictures.
Merci à Warner Bros.
***** Giorgio Moroder *****
« From here to eternity and back »
« Music is a universal language that can only be interpreted with heart and passion. No need for school to understand it because music is felt in the depths of our being and our soul innately. Music is a key that opens doors to unexpected colors, feelings sometimes never before felt. The music creators of which I am a modest representative offer you a treble clef, the passport for a journey to a universe made of sounds and lights. »
G.S
Giovanni Giorgio Moroder, the father of Daft Punk.
It is to him that we owe the music of Flashdance, Midnight express, The endless story (The neverending story), Scarface to name only these prestigious titles. We also owe to him the most beautiful songs of the late Donna Summer, to name but one. Giorgio Moroder is the Beethoven of our time. (A little wink to my friend Lucas.)
Without this genius composer, today’s music would not be what it is.
My dear Giogio, you and the late Vangelis made me what I am today, a composer. Through your music you escaped me, made me travel. Let me awkwardly thank you.
Thanks Giorgio.
Many thanks to EMI Records.
Many thanks to OASIS Records.
Many thanks to Casablanca Filmworks.
Many thanks to Canal + France.
Many thanks to Paramount Pictures.
Many thanks to Warner Bros.
***** Giorgio Moroder *****
« From here to eternity and back »
« Muzica este un limbaj universal care poate fi interpretat doar cu inimă și pasiune. Nu ai nevoie de școală ca să o înțelegi pentru că muzica se simte în adâncul ființei noastre și al sufletului nostru într-un mod înnăscut. Muzica este o cheie care deschide uși către culori neașteptate, sentimente uneori niciodată nu mai simțite. Creatorii muzicali ai carora sunt un modest reprezentant iti ofera o cheie de sol, pasaportul pentru o calatorie intr-un univers facut din sunete si lumini. »
G.S
Giovanni Giorgio Moroder, tatăl lui Daft Punk
Lui îi datorăm muzica din Flashdance, Midnight express, The neverending story, Scarface pentru a numi doar aceste titluri prestigioase. De asemenea, îi datorăm cele mai frumoase cântece ale regretatei Donna Summer, pentru a numi doar una. Giorgio Moroder este Beethoven-ul timpului nostru. (Un mic cu ochiul prietenului meu Lucas.)
Fără acest geniu compozitor, muzica de astăzi nu ar fi ceea ce este.
Dragul meu Giogio, tu și regretatul Vangelis m-ai făcut ceea ce sunt astăzi, un compozitor. Prin muzica ta ai scapat de mine, m-ai facut sa calatoresc. Mulțumesc stângaci.
Assemblage disco sud-africain HOT R.S. signifie Maison du Soleil Levant. Actif à la fin des années 70, ce groupe a enregistré quatre albums. Centré autour des producteurs clés Dan Hill et Kevin Kruger plus quelques musiciens de session comme les chanteurs René Veldsman, John Weddepohl et Judy Fältskog, le guitariste Trevor Rabin, le claviériste Duncan Mackay et le batteur Cedric Samson. Le groupe a interprété le classique « House Of The Rising Sun » de The Animals en 1964 et le hit « In-A-Gadda-Da-Vida » d’Iron Butterfly en 1968 habilement combiné avec le hit « Garden Of Eden » de Frankie Vaughan en 1957.
Disco cosmique sud-africain avec une teneur en sythé étonnamment élevée. Si vous aimez les arpégiateurs et les chanteurs simulant l’orgasme, ça sera votre Tasse de thé. Soi-disant Trevor Rabin et Duncan Mackay ont participé à ces enregistrements ainsi que plusieurs autres rockers non crédités. HOT R.S. est un acronyme pour le titre House of the Rising Sun , dans ce cas plus de 14 minutes de bonne reprise.
Merci au label Vogue Records.
***** H.O.T.R.S *****
« House of the Rising sun »
South African disco assemblage HOT R.S. stands for House Of The Rising Sun. Active in the late 70’s Recorded four albums. Centred around the key producers Dan Hill (2) and Kevin Kruger plus some session musicians like singers René Veldsman, John Weddepohl and Judy Fältskog, guitarist Trevor Rabin, keyboardist Duncan Mackay and drummer Cedric Samson. Covered The Animals’s 1964 classic « House Of The Rising Sun » and Iron Butterfly’s 1968 hit « In-A-Gadda-Da-Vida » cleverly combined with Frankie Vaughan’s 1957 hit « Garden Of Eden ».
Cosmic South African disco with a surprisingly high sythe content. If you like arpeggiators and singers simulating orgasm, this will be your cup of tea. Supposedly Trevor Rabin and Duncan Mackay participated in these recordings along with several other uncredited rockers. HOT R.S. is an acronym for the title House of the Rising Sun, in this case over 14 minutes of good music.
Many thanks to Vogue Records.
***** H.O.T.R.S *****
« House of the Rising sun »
Amestecul discotecă din Africa de Sud HOT R.S. înseamnă House of the Rising Sun. Activ la sfârșitul anilor 70, acest grup a înregistrat patru albume. Centrat în jurul producătorilor cheie Dan Hill și Kevin Kruger, plus câțiva muzicieni de sesiune, cum ar fi vocalii René Veldsman, John Weddepohl și Judy Fältskog, chitaristul Trevor Rabin, clapeista Duncan Mackay și bateristul Cedric Samson. Trupa a interpretat clasicul The Animals din 1964 „House Of The Rising Sun” și hitul din 1968 al lui Iron Butterfly „In-A-Gadda-Da-Vida”, combinat cu pricepere cu hitul lui Frankie „Garden Of Eden”. Vaughan în 1957.
Discoteca cosmică din Africa de Sud, cu un conținut de sythe surprinzător de ridicat. Dacă îți plac arpegiatorii și cântăreții care simulează orgasmul, aceasta va fi ceașca ta de ceai. Se presupune că Trevor Rabin și Duncan Mackay au participat la aceste înregistrări împreună cu alți câțiva rockeri necreditați. HOT R.S. este un acronim pentru titlul House of the Rising Sun, în acest caz peste 14 minute de muzică bună.
Kano qui fut fondé en Italie et qui était formé par des producteurs et musiciens italiens tout en faisant partie de la vague Italo Disco se fait connaître en Europe dès 1983 avec ce titre mythique : « Another life ». Entre la disco et le son des synthétiseurs, le titre instrumental « Ikeya Seki » devait faire vibrer la génération branchée de l’époque et propulser le groupe vers des sommets bien éphémères puisqu’il fut dissout la même année. C’est trois ans auparavant que Kano c’était fait remarqué aux États-Unis avec plus de 600’000 disques vendus sur 3 albums réalisés.
Merci au label Baby Records pour son autorisation
Kano « Another life »
Kano, which was founded in Italy and was formed by Italian producers and musicians while being part of the Italo Disco wave, became known in Europe in 1983 with this legendary title: « Another life ». Between disco and the sound of synthesizers, the instrumental title « Ikeya Seki » was to thrill the trendy generation of the time and propel the group to very ephemeral heights since it was dissolved the same year. It was three years earlier that Kano had made a name for itself in the United States with more than 600,000 records sold on 3 albums produced.
Many thanks to the Baby Records for their authorization.
Kano « Another life »
Kano, care a fost fondată în Italia și a fost formată din producători și muzicieni italieni în timp ce făcea parte din valul Italo Disco, a devenit cunoscută în Europa în 1983 cu acest titlu legendar: „O altă viață”. Între disco și sunetul sintetizatoarelor, titlul instrumental „Ikeya Seki” avea să topească generația trendy a vremii și să propulseze grupul la culmi foarte efemere, de când a fost dizolvat în același an. Cu trei ani mai devreme, Kano și-a făcut un nume în Statele Unite, cu peste 600.000 de discuri vândute pe 3 albume produse.
Multe mulțumiri Baby Records pentru autorizarea lor.
Alphaville est un groupe new wave allemand, originaire de Münster. Il commence sa carrière au début des années 1980. Le groupe est composé à l’origine de Marian Gold, Bernhard Lloyd et Frank Mertens.
C’est le titre « Big in Japan » sorti en 1984 et faisant partie de l’album « Forever young » qui propulsa le groupe au sommet des charts internationaux.
Le nom du groupe est choisi en référence au film Alphaville, une étrange aventure de Lemmy Caution de Jean-Luc Godard sorti en 1965.
***** ALPHAVILLE *****
« A VICTORY OF LOVE »
Alphaville is a German new wave band from Münster. They began their career in the early 1980s. The band originally consisted of Marian Gold, Bernhard Lloyd, and Frank Mertens.
It was the song « Big in Japan » released in 1984 and part of the album « Forever Young » that propelled the group to the top of the international charts.
The band’s name was chosen in reference to the film Alphaville, a strange adventure of Lemmy Caution by Jean-Luc Godard, released in 1965.
***** ALPHAVILLE *****
« A VICTORY OF LOVE »
Alphavilleeste o trupă germană new wave din Münster. Și-a început cariera la începutul anilor 1980. Grupul a fost format inițial din Marian Gold, Bernhard Lloyd și Frank Mertens.
Piesa „Big in Japan” lansată în 1984 și parte a albumului „Forever Young” a fost cea care a propulsat grupul în fruntea topurilor internaționale.
Numele trupei a fost ales în referire la filmul Alphaville, o aventură ciudată a lui Lemmy Caution de Jean-Luc Godard, lansat în 1965.
