Stéphane Guibert (Facebook) / Stéphane Guibert (VK)
Vivier presque inépuisable dans la création musicale, les années 80 ne sont malheureusement plus qu’un lointain souvenir. Ce titre qui nous replonge dans une époque prospère et insouciante a en fait été composé et produit en 2018.
O sursă aproape inepuizabilă de creație muzicală, anii 80 sunt din păcate doar o amintire îndepărtată. Acest titlu care ne duce înapoi într-o perioadă prosperă și lipsită de griji a fost de fapt compus și produs în 2018.
An almost inexhaustible source of musical creation, the 80s are unfortunately only a distant memory. This title which takes us back to a prosperous and carefree time was actually composed and produced in 2018.
Stéphane Guibert (Facebook) / Stéphane Guibert (VK)
Scénario possible selon les thèses complotistes.
Pandémie mondiale et vaccination globale par un produit expérimental doté de la technologie ARN messager devrait être la cause d’une extinction massive de la population. Des effets secondaires qui se traduiraient par de graves troubles vasculaires mais aussi des Turbo-cancers devraient avoir raison du 2/3 de l’humanité.
Ce scénario qui se déroulerait sur un laps de temps d’une dizaine d’année devrait être occulté par les projecteurs qui, durant cette période seraient braqués sur une actualité mouvementée: Crise économique, crise financière, crise environnementale et crise géopolitique devraient converger en une crise systémique reléguant la crise sanitaire au second plan.
L’ARN messager qui modifie profondément l’ADN au niveau intergénérationnel devrait drastiquement réduire les capacités cognitives des générations à venir les rendant incapables de se révolter contre leur ennemi: Le nouvel ordre mondial.
L’IA n’est pas en reste puisque la physique quantique nous met en avant un futur dans lequel les machines prendraient le pouvoir.
De nombreux films nous mettent sur la voie et notamment Matrix qui, selon les adeptes n’est pas un film de science fiction mais une prophétie.
Où s’arrête la science fiction et où commence notre présent, il est certain qu’un avenir proche devrait reconjuguer le conditionnel au présent.
Scenariu posibil conform teoriilor conspirației.
Pandemia globală și vaccinarea globală cu un produs experimental cu tehnologie ARN mesager este de așteptat să fie cauza unei dispariții în masă a populației. Efectele secundare care ar avea ca rezultat tulburări vasculare grave dar și Turbo-cancer ar trebui să aibă mai bine de 2/3 din umanitate.
Acest scenariu, care s-ar desfășura pe o perioadă de aproximativ zece ani, ar trebui ascuns de lumina reflectoarelor care, în această perioadă, s-ar concentra asupra știrilor turbulente: Criza economică, criza financiară, criza de mediu și criza geopolitică ar trebui să convergă într-una singură criză sistemică relegând criza de sănătate pe plan secund.
ARN-ul mesager care modifică profund ADN-ul la nivel intergenerațional ar trebui să reducă drastic abilitățile cognitive ale generațiilor viitoare, făcându-le incapabile să se revolte împotriva inamicului lor: noua ordine mondială.
AI nu este omisă, deoarece fizica cuantică ne arată un viitor în care mașinile ar prelua puterea.
Multe filme ne dezvăluie acest lucru, în special The Matrix, care, potrivit fanilor, nu este un film științifico-fantastic, ci o profeție.
Unde se termină science-fiction și începe prezentul nostru? este cert că viitorul apropiat ar trebui să reconjuge condiționalul în prezent.
Possible scenario according to conspiracy theories.
The global pandemic and global vaccination with an experimental product equipped with messenger RNA technology are expected to cause a mass population extinction. Side effects which would result in serious vascular disorders but also Turbo-cancers should liquidate 2/3 of humanity.
This scenario, which would take place over a period of around ten years, should be obscured by the spotlight which, during this period, would be focused on turbulent news: Economic crisis, financial crisis, environmental crisis and geopolitical crisis should converge into one, systemic crisis relegating the health crisis to the background. RNA which profoundly modifies DNA at the intergenerational level should drastically reduce the cognitive abilities of future generations making them incapable of revolting against their enemy: The new world order.
AI is not left out since quantum physics shows us a future in which machines would take power.
Many films put us on the path, notably Matrix which, according to fans, is not a science fiction film but a prophecy.
Where science fiction ends and our present begins, it is certain that the near future should reconjugate the conditional to the present.
Oblivion, ou L’Oubli au Québec, est un film de science-fiction post-apocalyptique américain écrit, produit et réalisé par Joseph Kosinski, et sorti en 2013. Le scénario est inspiré du comics du même nom.
Synopsis:
2077 : Jack Harper, en station sur la planète Terre dont toute la population a été évacuée, est en charge de la sécurité et de la réparation des drones. Suite à des décennies de guerre contre une force extra-terrestre terrifiante qui a ravagé la Terre, Jack fait partie d’une gigantesque opération d’extraction des dernières ressources nécessaires à la survie des siens. Sa mission touche à sa fin. Dans à peine deux semaines, il rejoindra le reste des survivants dans une colonie spatiale à des milliers de kilomètres de cette planète dévastée qu’il considère néanmoins comme son chez-lui.
Vivant et patrouillant à très haute altitude de ce qu’il reste de la Terre, la vie « céleste » de Jack est bouleversée quand il assiste au crash d’un vaisseau spatial et décide de porter secours à la belle inconnue qu’il renferme. Ressentant pour Jack une attirance et une affinité qui défient toute logique, Julia déclenche par sa présence une suite d’événements qui pousse Jack à remettre en question tout ce qu’il croyait savoir.
Ce qu’il pensait être la réalité vole en éclats quand il est confronté à certains éléments de son passé qui avaient été effacés de sa mémoire. Se découvrant une nouvelle mission, Jack est poussé à une forme d’héroïsme dont il ne se serait jamais cru capable. Le sort de l’humanité est entre les mains d’un homme qui croyait que le seul monde qu’il a connu allait bientôt être perdu à tout jamais.
Oblivion este un film american de science-fiction post-apocaliptic scris, produs și regizat de Joseph Kosinski și lansat în 2013. Scenariul este inspirat din benzile desenate cu același nume.
Synopsis:
2077: Jack Harper, staționat pe planeta Pământ de pe care a fost evacuată întreaga populație, se ocupă de siguranța și repararea dronelor. După decenii de război împotriva unei forțe extraterestre terifiante care a devastat Pământul, Jack face parte dintr-o operațiune gigantică de extragere a ultimelor resurse necesare supraviețuirii poporului său. Misiunea lui se va termina în curând. În doar două săptămâni, el se va alătura celorlalți supraviețuitori într-o colonie spațială la mii de mile de această planetă devastată pe care o numește totuși acasă.
Trăind și patrulând la foarte mare altitudine ceea ce a mai rămas din Pământ, viața „cerească” a lui Jack este răsturnată când este martor la prăbușirea unei nave spațiale și decide să salveze frumoasa străină pe care o conține. Simțind o atracție și o afinitate pentru Jack care sfidează orice logică, Julia declanșează prin prezența ei o serie de evenimente care îl împinge pe Jack să pună la îndoială tot ceea ce credea că știe.
Ceea ce credea el că este realitatea este spulberat atunci când se confruntă cu anumite elemente din trecutul său care i-au fost șterse din memorie. Descoperind o nouă misiune, Jack este condus către o formă de eroism de care nu a crezut niciodată că este capabil. Soarta omenirii stă în mâinile unui om care credea că singura lume pe care o cunoștea va fi în curând pierdută pentru totdeauna.
Oblivion, is an American post-apocalyptic science fiction film written, produced and directed by Joseph Kosinski, and released in 2013. The screenplay is inspired by the comic book of the same name.
Synopsis:
2077: Jack Harper, stationed on planet Earth from which the entire population has been evacuated, is in charge of the safety and repair of the drones. Following decades of war against a terrifying alien force that has ravaged the Earth, Jack is part of a gigantic operation to extract the last resources necessary for the survival of his people. His mission will be over soon. In just two weeks, he will join the rest of the survivors in a space colony thousands of miles from this devastated planet that he nevertheless calls home.
Living and patrolling at very high altitude what remains of the Earth, Jack’s « celestial » life is turned upside down when he witnesses the crash of a spaceship and decides to rescue the beautiful stranger it contains. Feeling an attraction and affinity for Jack that defies all logic, Julia triggers a series of events through her presence that cause Jack to question everything he thought he knew.
What he thought was reality is shattered when he is confronted with certain elements of his past that had been erased from his memory. Discovering a new mission, Jack is driven to a form of heroism he never thought he was capable of. The fate of mankind lies in the hands of a man who believed that the only world he knew would soon be lost forever.
Vidéo Clip.
Stéphane Guibert (Facebook) / Stéphane Guibert (VK)
En 2020:
Michel Cymès : « Quand on prend ce genre de responsabilités, celle de ne pas se faire vacciner, il faut qu’ils se regardent dans la glace le matin en se disant « Oui, je peux tuer des gens dans la journée »
Aujourd’hui:
La direction de Pfizer reconnait publiquement que l’injection de leur produit expérimental ne protège pas contre la transmission du virus. Il faut bien être conscient que les politiques nous astreignaient à ce soi-disant vaccin dans le but de protéger les autres et que le passe sanitaire n’était obtenu que sous cette condition.
Ce type d’article est relativement peu lu et peu relayé. Pourquoi? Car les milliards de personnes vaccinées avec ce poison refusent aujourd’hui d’admettre qu’elles ont été prises pour des cobayes. C’est ce que l’on appelle le déni.
În 2020:
Michel Cymès: „Când ne asumăm această responsabilitate, aceea de a nu fi vaccinați, ei trebuie să se uite în oglindă dimineața și să-și spună „Da, pot ucide oameni în timpul zilei”
Astăzi:
Conducerea Pfizer admite public că injectarea produsului său experimental nu protejează împotriva transmiterii virusului. Trebuie să fim conștienți de faptul că politicienii ne-au obligat să folosim acest așa-zis vaccin pentru a-i proteja pe ceilalți și că permisul de sănătate nu putea fi obținut decât cu această condiție.
In 2020:
Michel Cymès: “When we take on this kind of responsibility, that of not being vaccinated, they have to look in the mirror in the morning and say to themselves “Yes, I can kill people during the day”
Today:
Pfizer management publicly acknowledges that the injection of their experimental product does not protect against transmission of the virus. We must be aware that politicians forced us to use this so-called vaccine in order to protect others and that the health pass was only obtained under this condition.
This type of article is relatively little read and little relayed. Why? Because the billions of people vaccinated with this poison today refuse to admit that they were taken for guinea pigs. This is called denial.
Stéphane Guibert (Facebook) / Stéphane Guibert (VK)
Vidéo: Deep Forest « Terre du milieu »
Video: Deep Forest « Terre du milieu »
Video: Deep Forest « Terre du milieu »
Une grenouille nage dans une marmite remplie d’eau. Un feu est allumé sous la marmite de façon à faire monter progressivement la température. La grenouille nage sans s’apercevoir de rien. La température continue de grimper, l’eau est maintenant tiède. La grenouille s’agite moins mais ne s’affole pas pour autant. La température de l’eau continue de grimper. L’eau est cette fois vraiment chaude, la grenouille commence a trouver cela désagréable, elle s’affaiblie mais supporte la chaleur. La température continue de monter, jusqu’au moment où la grenouille va tout simplement finir par cuire et mourir. Si la même grenouille avait été plongée directement dans l’eau à 50 degrés, elle aurait immédiatement donné le coup de patte adéquat qui l’aurait éjectée aussitôt de la marmite. Cette expérience montre que, lorsqu’un changement s’effectue d’une manière suffisamment lente, il échappe à la conscience et ne suscite la plupart de temps aucune réaction, aucune opposition, aucune révolte.
« Cette thèse se fonde sur l’idée que si l’on plongeait subitement une grenouille dans de l’eau chaude, elle s’échapperait d’un bond. Alors que si on la plongeait dans l’eau froide et qu’on portait très progressivement l’eau à ébullition, la grenouille s’engourdirait ou s’habituerait à la température et finirait ébouillantée. »
Bien que l’expérience soit controversée et que la thèse soit sujette à discussion, la parabole de la grenouille qui ne savait pas qu’elle était cuite traduit le phénomène d’habituation et de passivité dans un environnement qui se dégrade progressivement au point de mettre sa propre vie en péril. C’est donc une métaphore qui est souvent utilisée pour dénoncer la passivité de l’homme et inciter à l’éveil des consciences.
O broasca inoata intr-o oala plina cu apa. Se aprinde un foc sub oală pentru a crește treptat temperatura. Broasca înoată fără să observe nimic. Temperatura continuă să crească, apa este acum călduță. Broasca este mai puțin agitată, dar nu intră în panică. Temperatura apei continuă să crească. Apa este foarte fierbinte de data asta, broaștei începe să-i pară neplăcut, slăbește dar suportă căldura. Temperatura continuă să crească până când broasca se gătește și moare. Daca aceeasi broasca ar fi fost scufundata direct in apa la 50 de grade, ar fi dat imediat lovitura corecta care ar fi scos-o imediat din oala. Această experiență arată că atunci când o schimbare are loc destul de încet, ea scapă de conștientizare și de cele mai multe ori nu stârnește nicio reacție, nicio opoziție, nicio revoltă.
„Această teză se bazează pe ideea că dacă ai scufunda brusc o broaște în apă fierbinte, aceasta ar ieși. În timp ce dacă ai scăpa în apă rece și ai fiart-o foarte treptat, broasca s-ar amorți sau s-ar obișnui cu temperatura și în cele din urmă opărire”.
Deși experimentul este controversat și teza este supusă discuției, pilda broaștei care nu știa că a fost gătită traduce fenomenul de obișnuire și pasivitate într-un mediu care se deteriorează treptat până la punctul de a-și pune propria viață în pericol. Este deci o metaforă care este adesea folosită pentru a denunța pasivitatea omului și a încuraja trezirea conștiințelor.
A frog swims in a pot filled with water. A fire is lit under the pot so as to gradually raise the temperature. The frog swims without noticing anything. The temperature continues to climb, the water is now lukewarm. The frog is less agitated but does not panic. The water temperature continues to rise. The water is really hot this time, the frog starts to find it unpleasant, it weakens but bears the heat. The temperature continues to rise, until the frog will simply cook and die. If the same frog had been plunged directly into water at 50 degrees, it would have immediately given the right kick which would have immediately ejected it from the pot. This experience shows that, when a change takes place in a sufficiently slow way, it escapes consciousness and most of the time does not arouse any reaction, any opposition, any revolt.
« This thesis is based on the idea that if we suddenly plunged a frog into hot water, it would jump out. Whereas if we plunged it into cold water and carried very gradually the water to a boil, the frog would go numb or get used to the temperature and end up scalded. »
Although the experiment is controversial and the thesis is subject to discussion, the parable of the frog which did not know that it was cooked translates the phenomenon of habituation and passivity in an environment which gradually deteriorates to the point of putting his own life in danger. It is therefore a metaphor that is often used to denounce the passivity of man and encourage the awakening of consciences.
Jennifer Rush, une voix de cantatrice dans un minois assurément agréable qu’elle sacrifia malheureusement à la suite d’une opération de chirurgie esthétique, quel dommage…
Je vous propose une superbe version importée du Japon de ce tube international : “The power of love” sorti en 1984 qui avait été repris par la chanteuse Céline Dion en 1993 et qui a selon mon goût n’a vraiment rien à voir avec l’original. Je vous laisse juge.
Une vidéo que j’ai eu beaucoup de plaisir à produire.
Jennifer Rush, o voce de cântăreață cu o față sigur plăcută pe care a sacrificat-o din păcate în urma unei operații estetice, ce păcat…
Vă ofer o versiune superbă importată din Japonia a acestui hit internațional: „The power of love” lansat în 1984 care a fost covert de cântăreața Celine Dion în 1993 și care, după gustul meu, chiar nu are nicio legătură cu originalul. Te las să fii judecător.
Un videoclip pe care m-am distrat foarte mult să îl produc.
Jennifer Rush, a singer’s voice in an assuredly pleasant face that she unfortunately sacrificed following a cosmetic surgery operation, what a pity…
I offer you a superb version imported from Japan of this international hit: « The power of love » released in 1984 which was covered by singer Celine Dion in 1993 and which, according to my taste, really has nothing to do with the original. I let you be the judge.
A video i really enjoyed to do.
En vous baladant à Annecy, petite ville Française limitrophe de la Genève Internationale en Suisse, peut-être aurez-vous la chance d’y rencontrer: Pascal Arbez-Nicolas alias Vitalic.
Dans cet article, le vidéo clip réalisé en 2016 et coproduit avec David Shaw: « Waiting for the stars. » En bonus, une interview exclusive sous-titrée pour mes amis anglophones.
Quand la musique est bonne, tout est possible.
În timp ce vă plimbați în Annecy, un mic oraș francez la granița cu Geneva Internațională în Elveția, poate că veți avea șansa de a-l întâlni acolo: Pascal Arbez-Nicolas alias Vitalic.
În acest articol, videoclipul realizat în 2016 și coprodus cu David Shaw: « Waiting for the stars. » Ca bonus, un interviu exclusiv subtitrat pentru prietenii mei vorbitori de engleză.
Când muzica este bună, orice este posibil.
While strolling in Annecy, a small French town bordering International Geneva in Switzerland, perhaps you will have the chance to meet there: Pascal Arbez-Nicolas alias Vitalic.
In this article, the video clip made in 2016 and co-produced with David Shaw: « Waiting for the stars. » As a bonus, an exclusive interview with subtitles for my English-speaking friends.
When the music is good, anything is possible.
Stéphane Guibert (Facebook) / Stéphane Guibert (VK)