Rira bien qui rira le dernier / Râde cel mai bine cine râde ultimul / Laughs best who laughs last

Rira bien qui rira le dernier

Lorsque ton fric n’aura plus que la valeur du papier, il nous servira à allumer le feu de notre cheminée!

Râde cel mai bine cine râde ultimul

Când banii tăi vor avea mai mult decât valoarea hârtiei, vor fi folosiți pentru a aprinde focul hornului nostru!

Laughs best who laughs last

When your money will have more than the value of paper, it will be used to light the fire of our chimney!

Stéphane Guibert / Rares Mihai Florescu

 

Total des vues : 145 

Nous vivons dans l’hypocrisie et le mensonge / Trăim în ipocrizie și minciună / We live in hypocrisy and lies

  • Vidéo en espagnol, sous-titrée en français et en anglais.
  • Video în espagnol, sub titlul în francez și în engleză.
  • Video in Spanish, subtitled in French and English.

Nous vivons dans l’hypocrisie et le mensonge

Un vidéo clip espagnol mettant singulièrement en avant la société dans laquelle nous vivons.

Trăim în ipocrizie și minciună

Un videoclip spaniol care evidențiază în mod singular societatea în care trăim.

We live in hypocrisy and lies

A Spanish video that singularly highlights the society in which we live.

Stéphane Guibert (Facebook) / Stéphane Guibert (VK)

Total des vues : 162 

Qu’est-ce qui rend les gens autant amorphes et autant passifs? / Ce îi face pe oameni atât de amorfi și atât de pasivi? / What makes people so amorphous and so passive?

  • Vidéo en Français, sous-titrée en Anglais.
  • Video în franceză, subtitrat în engleză.
  • Video in French, subtitled in English.

Qu’est-ce qui rend les gens si amorphes et si passifs?

Ce qu’il faut savoir pour commencer c’est que le quotient Intellectuel a drastiquement chuté en 50 ans et que la cervelle de la dite blonde est devenu une moyenne mondiale.

L’abêtissement de la société est une arme redoutable dont se servent les autoproclamées élites contre les populations. On ajoute à cela: la bêtise naturelle, la peur irrationnelle et le déni…

Citation:

« Ce n’est pas un signe de bonne santé mentale d’être bien adapté à une société malade. »

L’intelligence aujourd’hui est une tare et les gens dont le QI est au dessus de la moyenne sont souvent seuls car incompris par le troupeau.

Ce îi face pe oameni atât de amorfi și atât de pasivi?

Ceea ce trebuie să știți pentru a începe este că coeficientul de inteligență a scăzut drastic în 50 de ani și că creierul numitei blonde a devenit o medie mondială.

Scăderea IQ-ului o armă formidabilă folosită de elitele autoproclamate împotriva populației. Adăugați la asta: prostia naturală, frica irațională și negare…

Citat:

„Nu este un semn de sănătate mintală bună să fii bine adaptat la o societate bolnavă”.

Inteligența de astăzi este un defect și oamenii al căror IQ este peste medie sunt adesea singuri pentru că sunt înțeleși greșit de turmă.

What makes people so amorphous and so passive?

What you need to know to start is that the intelligence quotient has dropped drastically in 50 years and that the brains of the said blonde has become a world average.

The dumbing down of society is a formidable weapon used by self-proclaimed elites against the population. Add to that: natural stupidity, irrational fear and denial…

Quote:

« It’s not a sign of good mental health to be well-adjusted to a sick society. »

Intelligence today is a defect and people whose IQ is above the average are often alone because they are misunderstood by the herd.

Stéphane Guibert (Facebook) / Stéphane Guibert (VK)

Total des vues : 168 

Billard: Le coup de maître de Zinédine Zidane / Biliard: lovitura de maestru a lui Zinédine Zidane / Billiards: Zinédine Zidane’s masterstroke

Billard: Le coup de maître de Zinédine Zidane

Que vous aimiez le foot ou pas, vous allez adorer ce coup de maître réalisé par Zinédine Zidane

Biliard: lovitura de maestru a lui Zinédine Zidane

Indiferent dacă îți place sau nu fotbalul, îți va plăcea această lovitură de masterat regizată de Zinédine Zidane

Billiards: Zinédine Zidane’s masterstroke

Whether you like football or not, you will love this masterstroke directed by Zinédine Zidane

Stéphane Guibert Rares Mihai Florescu

Total des vues : 245 

Image du jour: Ces images qui parlent / Imaginea zilei: Aceste imagini care vorbesc / Image of the day: These images that speak

  • Vidéo en Français, sous-titrée en Anglais.
  • Video în franceză, subtitrat în engleză.
  • Video in French, subtitled in English.

Image du jour: Ces images qui parlent

Imaginea zilei: Aceste imagini care vorbesc

Image of the day: These images that speak

Stéphane Guibert / Rares Mihai Florescu

Total des vues : 206 

La connerie humaine à son apogée / Prostia umană la apogeu / Human bullshit at its peak

La connerie humaine à son apogée

Ces images ne sont pas extraites d’un film de série « B » elles sont tirées de la réalité. L’humanité est tombée à son plus bas niveau!

Prostia umană la apogeu

Aceste imagini nu sunt luate dintr-un film „B”, sunt preluate din realitate. Omenirea a scăzut la cel mai de jos nivel!

Human bullshit at its peak

This images are not taken from a « B » movie, they are taken from reality. Humanity has fallen to its lowest level!

Stéphane Guibert Facebook / Stéphane Guibert VK

Total des vues : 280 

Ne devenez pas adulte, c’est un piège / Nu deveni adult, este o capcană / Don’t become an adult, it’s a trap

Ne devenez pas adulte, c’est un piège

Une histoire vécue:

Je me trouvais dans un bureau administratif ou je devais m’acquitter de quelques obligations. J’étais assis sur une chaise avec mon ticket en attenant patiemment mon tour.

En face de moi se trouvait un gosse qui attira mon attention. Il avait entre les mains, un de ces trucs bizarre que l’on ne sait plus comment utiliser, que l’on ne sait plus par quel bout prendre, un livre.

Ce gosse devait avoir environ 12 ans. Discrètement, je quittais ma chaise pour aller m’assoir à côté de lui. Ma présence ne semblait pas perturber sa concentration sur sa lecture. Je me suis alors risqué à lui glisser quelques mots:

  • Moi: Excuses-moi, qu’est-ce que tu lis? »
  • L’enfant: Un livre d’aventure.
  • Moi: Lequel?
  • L’enfant: L’alchimiste.

Je connais très bien ce livre écrit par Paulo Coelho retraçant la quête d’un jeune berger Andalou, sa douce initiation à la vie et à la spiritualité.

J’ai poursuivi:

  • Moi: Comment se fait-il que tu ne sois pas sur un écran de téléphone portable comme la plupart des gens de ton âge?
  • L’enfant: Je n’en ai pas besoin.
  • Moi: Comment tu fais pour rester en contact avec tes amis?
  • L’enfant: Mes amis sont dans mon cœur et je n’ai pas besoin de technologie pour les retrouver.

Cette histoire est véridique et elle c’est déroulée cet après-midi.

Aux parents qui infligent à leurs enfants un écran, réfléchissez avant d’agir. L’amour ne se construit pas sur un écran mais par des actes concrets et réels.

Je ne vous dévoilerai pas la fin de cette histoire car elle ne fait que commencer. Mais avec ce gosse, j’ai découvert un petit ange qui m’a présenté à sa maman et dont le père n’a pas su assumer ses responsabilités. Une belle histoire à suivre?

  • Merci à Frank Duval et Teldec Records

Nu deveni adult, este o capcană

O poveste trăită:

Eram într-un birou administrativ unde trebuia să îndeplinesc niște obligații. Stăteam pe un scaun cu biletul meu așteptând cu răbdare rândul meu.

În fața mea era un copil care mi-a atras atenția. Avea în mâini unul dintre acele lucruri ciudate pe care nu știi să le folosești, o carte.

Acest copil trebuie să fi avut vreo 12 ani. În liniște, m-am așezat lângă el. Prezența mea nu părea să-i deranjeze concentrarea asupra lecturii. Apoi am îndrăznit să spun câteva cuvinte:

  • Pe mine: Scuză-mă, ce citești? »
  • Copilul: o carte de aventură.
  • Eu: Care?
  • Copilul: Alchimistul..

Cunosc foarte bine această carte scrisă de Paulo Coelho care povestește aventurile unui tânăr cioban andaluz, inițierea lui blândă în viață și spiritualitate.

Am tot vorbit cu el:

  • Eu: Cum de nu ești pe ecranul unui telefon mobil, ca majoritatea oamenilor de vârsta ta?
  • Copil: Nu am nevoie.
  • Eu: Cum ții legătura cu prietenii tăi?
  • Copil: Prietenii mei sunt în inima mea și nu am nevoie de tehnologie pentru a-i găsi.

Această poveste este adevărată și s-a întâmplat în această după-amiază.

Părinților care impun un paravan copiilor lor, gândiți-vă înainte de a acționa. Dragostea nu se construiește pe un ecran ci prin acte concrete și reale.

Nu vă voi spune sfârșitul acestei povești pentru că abia a început. Dar cu acest puști am descoperit un mic înger care mi-a făcut cunoștință cu mama lui și al cărui tată nu știa să-și asume responsabilitățile. O poveste grozavă de urmat?

  • Mulțumiri lui Frank Duval și Teldec Records

Don’t become an adult, it’s a trap

A story i experienced:

I was in an administrative office where i had to fulfill some obligations. i was sitting on a chair with my ticket patiently waiting for my turn.

In front of me was a kid who caught my attention. He had in his hands one of those weird things that you no longer know how to use, that you no longer know which end to take, a book.

This kid must have been about 12 years old. Discreetly, i left my chair to sit next to him. My presence didn’t seem to disturb his concentration on his reading. I then ventured to slip him a few words:

  • Me: Excuse me, what are you reading? »
  • The child: An Adventure Book.
  • Me: Which one?
  • The child: The alchemist.

I know very well this book written by Paulo Coelho retracing the quest of a young Andalusian shepherd, his gentle initiation into life and spirituality.

I followed:

  • Me: How come you’re not on a cellphone screen like most people your age?
  • The child: I don’t need it.
  • Me: How do you keep in touch with your friends?
  • The child: My friends are in my heart and i don’t need technology to find them.

This story is true and it happened this afternoon.

To parents who screen their children, think before you act. Love is not built on a screen but through concrete and real acts.

I will not tell you the end of this story because it has only just begun. But with this kid, i discovered a little angel who introduced me to his mother and whose father did not know how to assume his responsibilities. A great story to follow?

  • Many thanks to Frank Duval and Teldec Records

Stéphane Guibert Facebook / Stéphane Guibert VK

Total des vues : 276 

VINCENT KENNEDY

Vincent Kennedy

Ceux qui ont une mentalité d’esclave ont obéi à leurs maîtres… jusqu’à leur perte. Ceux qui apprécient la souveraineté leur ont dit d’aller se faire voir.
Ce qui est parfois mentionné en privé, mais pas beaucoup en public, c’est le côté positif du spectacle d’horreur génocidaire : nous purgeons ceux qui sont dans l’autoritarisme, y compris les idiots utiles qui ont facilité le meurtre de masse. Cela ne signifie pas que toutes les victimes sont coupables, ni que tous les survivants sont irréprochables, mais que, dans l’ensemble, il y a un « nettoyage » de l’humanité et de notre culture. C’est une sorte de « darwinisme inversé », car il s’agit de la survie des plus spirituels, qui ont tendance à ne pas être les athées purs et durs de l’intelligentsia (et les darwiniens). Le retour de flamme d’un mouvement eugéniste raté est l’éradication des eugénistes déclarés et cachés. Prenez le bon côté des choses de toute façon, car il n’y a pas beaucoup de choix… même si tout cela est indésirable et désagréable.

Les non-vaccinés seront vengés/légitimés ! Ils sont les héros de ces deux dernières années.

« Les personnes non vaccinées sont les héros de ces deux dernières années, car elles nous ont permis d’avoir un groupe de contrôle dans la grande expérience et de mettre en évidence les lacunes des vaccins COVID. Les non-vaccinés portent de nombreuses cicatrices et blessures car ce sont les personnes que l’on a essayé de briser mentalement. Pourtant, personne ne veut parler de ce qu’on leur a fait et de ce qu’ils ont forcé la science à dévoiler. »

Vincent Kennedy

Cei cu mentalitate de sclav și-au ascultat stăpânii… până la căderea lor. Cei care prețuiesc suveranitatea le-au spus să ia dracu.
Ceea ce se menționează uneori în privat, dar nu prea mult în public, este partea pozitivă a spectacolului de groază genocid: îi epurăm pe cei din autoritarism, inclusiv pe idioții utili care au facilitat crimele în masă. Asta nu înseamnă că toate victimele sunt vinovate și nici că toți supraviețuitorii sunt fără vină, ci că, per total, are loc o „curățare” a umanității și a culturii noastre. Este un fel de „darwinism invers”, pentru că este vorba despre supraviețuirea celor mai spirituali, care tind să nu fie ateii de bază ai intelectualității (și darwinienilor). Reacția unei mișcări eugenice eșuate este eradicarea eugeniștilor fățiș și ascunși. Luați partea bună oricum, deoarece nu există prea multe de ales… deși totul este nedorit și neplăcut.

Cei nevaccinati vor fi răzbunați/legitimați! Ei sunt eroii ultimilor doi ani.

„Cei nevaccinați sunt eroii ultimilor doi ani, deoarece ne-au permis să avem un grup de control în marele experiment și să evidențiem deficiențele vaccinurilor COVID. mental. Cu toate acestea, nimeni nu vrea să vorbească despre ce le-am făcut noi și despre ceea ce au forțat știința să dezvăluie.”

Vincent Kennedy

Those with a slave mentality have obeyed their masters…until their downfall. Those who value sovereignty told them to fuck off. What is sometimes mentioned in private, but not much in public, is the positive side of the genocidal horror show: we are purging those in authoritarianism, including the useful idiots who facilitated mass murder. This does not mean that all the victims are guilty, nor that all the survivors are blameless, but that, overall, there is a « cleansing » of humanity and our culture. It’s a kind of « reverse Darwinism », because it’s about the survival of the more spiritual, who tend not to be the hard-core atheists of the intelligentsia (and Darwinians). The backlash of a failed eugenics movement is the eradication of overt and covert eugenicists. Take the bright side anyway as there isn’t much choice…although it’s all undesirable and unpleasant.

The unvaccinated will be avenged/legitimized! They are the heroes of the past two years.

“The unvaccinated people are the heroes of the past two years, as they allowed us to have a control group in the great experiment and highlight the shortcomings of COVID vaccines. The unvaccinated bear many scars and wounds because they are the people that we tried to break mentally. Yet no one wants to talk about what we did to them and what they forced science to reveal. »

Stéphane Guibert Facebook / Stéphane Guibert VK

Total des vues : 281 

Lorsque l’amour se meurt / Când dragostea moare / When love dies

Lorsque l’amour se meurt et que jusqu’à ta dernière larme, tu pleure

A force de prendre des gifles, à force de déceptions et à force de larmes, je me dis que je suis probablement un piètre jockey, à savoir, le fait de n’attirer que les mauvais chevaux.

L’amitié, ce sentiment qui, si il est consommé dans la règle de l’art est un amour platonique. Toutefois, même en amitié il y a des règles, des limites et un épilogue. Dans la vie à force d’expériences plus ou moins douloureuses, j’ai fini par me dire qu’à partir du moment ou une chose commence et ce, tout particulièrement dans le relationnel, c’est déjà le début de la fin.

Rien ne dure dans la vie, la vie elle-même est éphémère et tout donner sans rerecevoir vraiment (…) je me demande si je devrais poursuivre dans cette voie.

Celui qui donne est considéré aux yeux de la société comme quelqu’un de suspect, quelqu’un qui a forcément une idée derrière la tête alors qu’à l’inverse, la pire des crapule, celui qui trahi son meilleur ami, celui qui est capable de vendre sa mère au plus offrant sera salué pour sa réussite sociale.

Je ne mange pas de ce pain là et comme le dit le dicton: « Mieux vaut être seul que mal accompagné ».

Alors oui, bon gré ou mal gré les centaines d’amis dont je suis entouré, je suis seul et vraiment heureux de l’être.

Se monde se construit autour de l’hypocrisie, du mensonge, du déni, de l’ignorance, de la peur primaire, et tout ce qui fait que ce monde qui pourrait ressembler au paradis n’est qu’un enfer dont nous attisons les braises jour après jour;  nous en sommes les seuls responsables.

Dédié à mon Ami Rares Mihai Florescu.

Vidéo: Peter Yorn « Lose you »

  • Merci au label Columbia / Sony Music

Când dragostea moare și când până la ultima lacrimă, plângi

Lovitură după lovitură, dezamăgire după dezamăgire, lacrimă după lacrimă, îmi spun că trebuie să fiu un jocheu rău, adică să mă înconjoară doar de cai răi.

Prietenia, acest sentiment care, desăvârșit în regulile artei, este o iubire platonică. Totuși, chiar și în prietenie există reguli, limite și un epilog. În viața bazată pe experiențe mai mult sau mai puțin dureroase, am ajuns să-mi spun că din momentul în care ceva începe, mai ales în relații, este deja începutul sfârșitului.

Nimic nu durează în viață, viața însăși este trecătoare și dăruind totul fără a primi cu adevărat (…) mă întreb dacă ar trebui să continui pe acest drum.

Persoana care dăruiește este considerată în ochii societății drept cineva suspect, cineva care are neapărat o idee în spatele capului, în timp ce, dimpotrivă, cel mai rău ticălos, cel care și-a trădat cel mai bun prieten, cel care este capabil să-și vândă mama lui cel mai mare ofertant va fi salutat pentru succesul său social.

Nu mănânc pâinea aia și după cum se spune: „Mai bine să fii singur decât în ​​companie proastă”.

Așa că da, vrând-nevrând, sutele de prieteni de care sunt înconjurat, sunt singur cu mine și foarte fericit să fiu.

Această lume este construită în jurul ipocriziei, minciunii, negării, igno9^¨ranței, fricii primare, și toate acestea fac din această lume, care ar putea arăta ca un paradis, un iad al cărui jar îl hrănim zi de zi. Suntem singurii responsabili pentru nenorocirea noastră.

Dedicat prietenului meu Rrares Mihai Florescu.

Vidéo: Peter Yorn « Lose you »

  • Mulțumim Columbia Records / Sony Music

When love dies and until your last tear, you cry

By dint of taking slaps, by dint of disappointments and by dint of tears, i tell myself that i am probably a poor jockey, namely, the fact of attracting only bad horses.

Friendship, this feeling which, if it is consumed in the rules of the art, is a platonic love. However, even in friendship there are rules, limits and an epilogue. In life by dint of more or less painful experiences, I ended up telling myself that from the moment something begins and this, especially in the relational, it is already the beginning of the end.

Nothing lasts in life, life itself is fleeting and giving everything without really receiving (…) I wonder if I should continue on this path.

The person who gives is considered in the eyes of society as someone suspect, someone who necessarily has an idea behind his head, while conversely, the worst scoundrel, the one who betrayed his best friend, the one who is able to sell his mother to the highest bidder will be hailed for his social success.

I don’t eat that bread and as the saying goes: « Better to be alone than in bad company ».

So yes, willy-nilly the hundreds of friends I’m surrounded by, I’m alone and really happy to be.

This world is built around hypocrisy, lies, denial, ignorance, primal fear, and everything that could make this world a paradise is just a hell whose embers we fan every day. we are solely responsible for it.

Dedicated to my Friend Rares Mihai Florescu.

Video: Peter Yorn « Lose you »

  • Many thanks to Columbia Records / Sony Music

Stéphane Guibert Facebook / Stéphane Guibert VK

Total des vues : 266