Lorsque la vie décide de quitter un corps, elle se retire.
Nul ne peut choisir de rester vivant dès lors que le lien avec la vie se coupe dans le corps quelque soit l’âge, quelque soit le niveau spirituel, quelques soient les choix d’incarnation.
Dès lors qu’il y a un choix d’âme de quitter le plan terrestre, l’ego ne peut rester et nul ne peut strictement rien faire pour que la personne reste en vie.
Sachez que la vie continue, ce que vous appelez mort n’est qu’une transformation substantielle de cette vie. Bien souvent les êtres sont heureux de pouvoir quitter ce plan pour continuer leur chemin dans d’autres conditions. Si vous êtes vraiment en amour avec l’être alors vous ne pouvez qu’accéder à son choix de départ.
Pour aider cette personne, parlez à son âme.
Dites-lui combien vous l’aimez, combien sa famille l’aime et par cet amour, accepte son départ. Dès lors qu’il y a acceptation du départ, beaucoup de personnes quittent ce plan rapidement.
Il est courant qu’une personne attende qu’un proche sorte de la pièce pour transiter sereinement.
Trop de personnes pleurent autour de mourants et les retiennent par leurs pensées, leurs désirs d’attachement, leurs pleurs, leurs suppliques. Elles pleurent souvent sur l’attachement, sur leurs souffrances ou la peur de rester seules.
Par amour, acceptez la libération et que l’âme suive un nouveau plan dans sa nature d’esprit. Les âmes en partance sont souvent accompagnées d’un guide, d’un membre de la famille déjà de l’autre côté du voile ou tout ce qui peut aider au passage. Parfois la présence invisible d’un animal aimé.
Ne retenez pas les âmes en transition, aimez-les, vous les retrouverez sous une autre forme et vous vous reconnaitrez, sur ce plan ou un autre, au moment le plus juste.
Când viața decide să părăsească un corp, se retrage.
Nimeni nu poate alege să rămână în viață de îndată ce legătura cu viața este tăiată în corp, indiferent de vârstă, indiferent de nivelul spiritual, indiferent de alegerile întrupării.
De îndată ce există o alegere sufletească de a părăsi starea vieții pământești, ego-ul nu poate rămâne și nimeni nu poate face absolut nimic pentru a menține persoana în viață. Să știți că viața continuă, ceea ce numiți moarte este doar o transformare substanțială a acestei vieți. De foarte multe ori ființele sunt fericite că pot părăsi acest plan pentru a-și continua drumul în alte condiții. Dacă ești cu adevărat îndrăgostit de ființă, atunci poți accepta doar alegerea lor inițială.
Pentru a ajuta această persoană, vorbește cu sufletul ei.
Spune-i cât de mult îl iubești, cât de mult îl iubește familia lui și, prin această iubire, acceptă plecarea lui. Odată ce se acceptă plecarea, mulți oameni părăsesc rapid acest plan.
Este obișnuit ca o persoană să aștepte ca o persoană dragă să părăsească camera pentru a trece cu liniște sufletească.
Prea mulți oameni plâng în preajma celor pe moarte și îi rețin cu gândurile, cu dorințele de atașament, cu lacrimile, cu rugămințile. Plâng adesea de atașament, de suferința lor sau de teama de a fi singuri.
Din iubire, accepta eliberarea si lasa sufletul sa urmeze un nou plan in natura sa spirituala. Sufletele care pleacă sunt adesea însoțite de un ghid, de un membru al familiei care se află deja de cealaltă parte a vălului sau de orice poate facilita trecerea. Uneori prezența invizibilă a unui animal iubit.
Nu reține sufletele în tranziție, iubește-le, le vei găsi sub altă formă și le vei recunoaște, la acest sau acel nivel, la momentul potrivit.
No one can choose to remain alive as soon as the link with life is cut in the body, whatever the age, whatever the spiritual level, whatever the choices of incarnation.
As soon as there is a soul choice to leave the state of earthly life, the ego cannot remain and no one can do absolutely anything to keep the person alive.
Know that life continues, what you call death is only a substantial transformation of this life. Very often beings are happy to be able to leave this plane to continue their path in other conditions. If you are truly in love with the being then you can only accept their initial choice.
To help this person, speak to their soul.
Tell him how much you love him, how much his family loves him and through this love, accept his departure. Once there is acceptance of departure, many people leave this plan quickly.
It is common for a person to wait for a loved one to leave the room to pass peacefully.
Too many people cry around the dying and hold them back with their thoughts, their desires for attachment, their tears, their pleas. They often cry about attachment, about their suffering or the fear of being alone.
Out of love, accept liberation and let the soul follow a new plan in its spirit nature. Departing souls are often accompanied by a guide, a family member already on the other side of the veil or anything that can help with the passage. Sometimes the invisible presence of a beloved animal.
Do not hold back souls in transition, love them, you will find them in another form and you will recognize yourself, on this level or another, at the right moment.
J’Aime car il y a une vibration d’Amour en moi, au plus profond de mon être, qui n’est celle de mes cellules ni de mon ADN, c’est une vibration qui est enfermée là quelque part je ne sais où.
Quand elle se met à resonner, je la sens vibrer si fort, comme une voix en écho d’un lointain, si loin que je ne sais d’où elle vient. Et cette voix m’appelle, comme une mère appelle son enfant, comme un oiseau répond au chant dans le jour qui se lève, comme une baleine laisse cette mélodie qui vibre en elle traverser les océans, je ressens cet Amour de nulle part qui m’appelle.
Là d’où je viens, d’où nous venons tous, se trouve la source de cette lumière d’Amour, qui chante, résonne, vibre, traverse, voyage, et comme un phare dans le néant de ce monde des illusions, des ténèbres, de la lourdeur où nous nous trouvons elle me r-appelle qui je suis, à quoi j’appartiens, à cet Amour, mon Amour originel dont mon Âme se souvient toujours.
« Je vous aime, pas d’un amour de vacances, d’un amour d’un instant, d’un grand amour dont je veux les tristesses comme les joies, d’un amour où je suis engagée corps et âme, si lourd, si précieux que parfois j’en ai le souffle coupé. » Simone de Beauvoir
« L’amour est le drame et l’accomplissement de l’unification. » Henry Miller
Et comme une enfant reconnait sa mère, cet Amour qui vient de nulle part et dont l’autre moitié est enfermée en moi quelque part, aujourd’hui je comprends que ces deux parties cherchent à se retrouver, à s’unifier à nouveau comme au premier jour de leur séparation.
Voilà pourquoi je ne te trouve pas ici. Mon amour tu me manques tant. Voilà pourquoi J’Aime. Pour te revoir, pour me guider vers toi à nouveau et retrouver le chemin du retour, celui de la joie, celui de la paix, éternelles.
Silence. Ecoutes toi aussi ton Âme qui chante et pleure à la fois, de cet Amour si grand, si lointain, mais si présent, si puissant, si pur, qu’il me faudrait une Âme comme la mienne pour le comprendre, le vivre, le partager, et accepter de patienter dans ce monde des illusions du samsara.
Iubesc pentru că există o vibrație a Iubirii în mine, adânc în ființa mea, care nu este cea a celulelor mele și nici a ADN-ului meu, este o vibrație care este blocată acolo undeva unde nu știu unde.
Pe măsură ce începe să rezoneze, îl simt vibrând atât de tare, ca o voce care răsună de undeva departe, atât de departe, încât nu mai știu de unde vine. Și această voce mă cheamă, așa cum o mamă își cheamă copilul, așa cum o pasăre răspunde la cântecul zorilor, precum o balenă lasă acest cântec care vibrează în ea să traverseze oceanele, simt această Iubire venind de nicăieri care îmi aduce apeluri.
De unde vin eu, de unde venim cu toții, este sursa acestei lumini a Iubirii, care cântă, rezonează, vibrează, traversează, călătorește și ca un far în neantul acestei lumi a iluziilor, a întunericului, din greutate. în care ne aflăm, îmi amintește de cine sunt, de ceea ce aparțin, de această Iubire, Iubirea mea originară de care Sufletul meu își amintește mereu.
„Te iubesc, nu cu o dragoste de vacanță, cu o iubire de o clipă, cu o dragoste mare a cărei tristețe precum și bucuriile pe care mi le doresc, o iubire în care mă angajez trup și suflet, atât de grea, atât de prețioasă încât uneori îmi taie răsuflarea.” Simone de Beauvoir.
„Dragostea este drama și realizarea unificării.” Henry Miller.
Și precum un copil își recunoaște mama, această Iubire care vine de nicăieri și a cărei cealaltă jumătate este închisă în mine undeva, astăzi înțeleg că aceste două părți caută să se regăsească, să se unească din nou ca în trecut.prima zi a despărțirii lor.
De aceea nu te pot găsi aici. Draga mea, mi-e atât de dor de tine. Acesta este motivul pentru care Iubesc. Ne revedem, mă ghidez din nou spre tine și găsesc calea de întoarcere, cea a bucuriei, cea a păcii veșnice.
Tăcere. Ascultă și Sufletul tău care cântă și plânge în același timp, pentru această Iubire atât de mare, atât de îndepărtată, dar atât de prezentă, atât de puternică, atât de pură, încât aș avea nevoie de un Suflet ca al meu ca să o înțeleg, să o trăiesc, să trăiesc. împărtășește-l și acceptă să aștepți în această lume a iluziilor samsarei.
I Love because there is a vibration of Love in me, deep within my being, which is not that of my cells nor of my DNA, it is a vibration that is locked there somewhere I don’t know where .
When it starts to resonate, I feel it vibrate so strongly, like a voice echoing from somewhere far away, so far away that I don’t know where it comes from. And this voice calls me, like a mother calls her child, like a bird responds to the song in the dawning day, like a whale lets this melody that vibrates within it cross the oceans, I feel this Love from nowhere which me ‘calls.
Where I come from, where we all come from, is the source of this light of Love, which sings, resonates, vibrates, crosses, travels, and like a beacon in the nothingness of this world of illusions, of darkness, from the heaviness in which we find ourselves, it reminds me of who I am, to what I belong, to this Love, my original Love which my Soul always remembers.
« I love you, not with a vacation love, with a love of an instant, with a great love whose sadness as well as the joys I want, a love in which I am committed body and soul, so heavy , so precious that sometimes it takes my breath away. » Simone de Beauvoir.
“Love is the drama and accomplishment of unification.” Henry Miller.
And as a child recognizes his mother, this Love which comes from nowhere and whose other half is locked somewhere in me, today I understand that these two parts seek to find each other, to unify again as in the first day of their separation.
That’s why I can’t find you here. My love, I miss you so much. This is why I Like. To see you again, to guide myself towards you again and find the way back, that of joy, that of peace, eternal.
Silence. Listen also to your Soul which sings and cries at the same time, of this Love so great, so distant, but so present, so powerful, so pure, that I would need a Soul like mine to understand it, to live it, share it and agree to wait in this world of illusions of samsara.
On n’a pas assez relié le développement des vaccins avec la disparition des génies artistiques et littéraires en occident : à partir des années 1880, ils se raréfient au niveau de naissances, ensuite vers 1930 (totalitarismes…) ils disparaissent. Qui a succédé à Broch, Musil, Strauss, Ravel, Céline, Bernanos, Bartok ou Ives ? La disparition de la grande culture pressentie par Zweig dans les années trente est une donnée du monde d’après 1945. On entre dans l’ère du citoyen superflu dont parle Nietzsche dans Zarathoustra, citoyen tellement superflu qu’il se laisse emprisonner et exterminer sans réagir. La culture devient du savoir congelé (Debord) ou de la pensée et de la musique jetable. La poésie a disparu : tout ce qui importe c’est de jouir et survivre. La panique Covid et le code QR n’ont pas d’autre cause.
Le déclin de la spiritualité accompagna aussi la modernité et ses vaccins (voyez ce pape et ces cathos) ; et c’est là que je vais reprendre Rudolf Steiner et ses conférences de 1917. Steiner est un grand esprit qui n’est pas ma tasse de thé, pas plus que Lévi-Strauss. Je les cite ici parce qu’ils ont raison ou ouvrent une vraie question sur un certain point de la monstruosité moderne. Quod verum est meum est, comme dit Sénèque à Lucilius (lui oui est un de mes maîtres).
Steiner voit donc le vide spirituel arriver avec son cortège de démons …
« En fait, rien ne reste tout à fait vide. Et dès lors que l’âme de l’homme se retire de plus en plus de son corps, celui-ci est de plus en plus exposé au danger d’être habité par autre chose. Si les âmes ne veulent pas faire l’effort pour s’ouvrir à des impulsions spirituelles qui ne peuvent prendre naissance que dans la connaissance du spirituel, le corps sera habité par des êtres démoniaques. Voilà le sort vers lequel marche l’humanité ; les corps peuvent être entièrement habités par des puissances ahrimaniennes démoniaques. »
Nu am legat suficient dezvoltarea vaccinurilor de dispariția geniilor artistice și literare din Occident: din anii 1880 s-au rarizat la nașteri, apoi în jurul anului 1930 (totalitarism etc.) au dispărut. Cine i-a succedat lui Broch, Musil, Strauss, Ravel, Céline, Bernanos, Bartok sau Ives? Dispariția marii culturi anticipată de Zweig în anii 1930 este o realitate a lumii după 1945. Intrăm în era cetățeanului de prisos despre care vorbește Nietzsche în Zarathustra, un cetățean atât de superflu încât se lasă întemnițat și exterminat. fara sa reactioneze. Cultura devine cunoaștere fixă (Debord) sau gândire și muzică de unică folosință. Poezia nu mai există. Tot ce contează este să te bucuri și să supraviețuiești. Panica Covid și codul QR nu au altă cauză.
Declinul spiritualității a însoțit și modernitatea și vaccinurile ei (vezi acest papă și acești catolici); și aici voi discuta despre Rudolf Steiner și prelegerile sale din 1917. Steiner este o minte grozavă care nu este ceașca mea de ceai, la fel ca Lévi-Strauss. Le citez aici pentru că au dreptate sau deschid o întrebare reală asupra unui punct al monstruozității moderne. Quod verum est meum est, așa cum i-a spus Seneca lui Lucilius (este unul dintre stăpânii mei).
Prin urmare, Steiner vede vidul spiritual sosind cu alaiul său de demoni…
„De fapt, nimic nu rămâne complet gol. Și pe măsură ce sufletul omului se retrage din ce în ce mai mult din trupul său, acesta din urmă este din ce în ce mai expus pericolului de a fi locuit de altceva. Dacă sufletele nu vor să depună un efort pentru a se deschide către impulsurile spirituale care pot avea originea doar în cunoașterea spiritualului, corpul va fi locuit de ființe demonice. Aceasta este soarta către care se îndreaptă omenirea; corpurile pot fi locuite în întregime de puteri ahrimanice demonice. »
We have not sufficiently linked the development of vaccines with the disappearance of artistic and literary geniuses in the West: from the 1880s, they became rarer in terms of births, then around 1930 (totalitarianism, etc.) they disappeared. Who succeeded Broch, Musil, Strauss, Ravel, Céline, Bernanos, Bartok or Ives? The disappearance of great culture anticipated by Zweig in the 1930s is a fact of the world after 1945. We are entering the era of the superfluous citizen of which Nietzsche speaks in Zarathustra, a citizen so superfluous that he allows himself to be imprisoned and exterminated without react. Culture becomes frozen knowledge (Debord) or disposable thought and music. Poetry has disappeared: all that matters is to enjoy and survive. The Covid panic and the QR code have no other cause.
The decline of spirituality also accompanied modernity and its vaccines (see this pope and these Catholics); and this is where I will take up Rudolf Steiner and his lectures of 1917. Steiner is a great mind who is not my cup of tea, any more than Lévi-Strauss. I cite them here because they are right or open a real question on a certain point of modern monstrosity. Quod verum is meum is, as Seneca said to Lucilius (he is one of my masters).
Steiner therefore sees the spiritual void arriving with its procession of demons…
“In fact, nothing remains completely empty. And as the soul of man withdraws more and more from his body, the latter is more and more exposed to the danger of being inhabited by something else. If souls do not want to make an effort to open themselves to spiritual impulses which can only originate in knowledge of the spiritual, the body will be inhabited by demonic beings. This is the fate towards which humanity is marching; bodies can be entirely inhabited by demonic Ahrimanic powers. »
J’Aime car il y a une vibration d’Amour en moi, au plus profond de mon être, qui n’est celle de mes cellules ni de mon ADN, c’est une vibration qui est enfermée là quelque part je ne sais où.
Quand elle se met à resonner, je la sens vibrer si fort, comme une voix en écho d’un lointain, si loin que je ne sais d’où elle vient. Et cette voix m’appelle, comme une mère appelle son enfant, comme un oiseau répond au chant dans le jour qui se lève, comme une baleine laisse cette mélodie qui vibre en elle traverser les océans, je ressens cet Amour de nulle part qui m’appelle.
Là d’où je viens, d’où nous venons tous, se trouve la source de cette lumière d’Amour, qui chante, résonne, vibre, traverse, voyage, et comme un phare dans le néant de ce monde des illusions, des ténèbres, de la lourdeur où nous nous trouvons elle me r-appelle qui je suis, à quoi j’appartiens, à cet Amour, mon Amour originel dont mon Âme se souvient toujours.
« Je vous aime, pas d’un amour de vacances, d’un amour d’un instant, d’un grand amour dont je veux les tristesses comme les joies, d’un amour où je suis engagée corps et âme, si lourd, si précieux que parfois j’en ai le souffle coupé. » Simone de Beauvoir
« L’amour est le drame et l’accomplissement de l’unification. » Henry Miller
Et comme une enfant reconnait sa mère, cet Amour qui vient de nulle part et dont l’autre moitié est enfermée en moi quelque part, aujourd’hui je comprends que ces deux parties cherchent à se retrouver, à s’unifier à nouveau comme au premier jour de leur séparation.
Voilà pourquoi je ne te trouve pas ici. Mon amour tu me manques tant. Voilà pourquoi J’Aime. Pour te revoir, pour me guider vers toi à nouveau et retrouver le chemin du retour, celui de la joie, celui de la paix, éternelles.
Silence. Ecoutes toi aussi ton Âme qui chante et pleure à la fois, de cet Amour si grand, si lointain, mais si présent, si puissant, si pur, qu’il me faudrait une Âme comme la mienne pour le comprendre, le vivre, le partager, et accepter de patienter dans ce monde des illusions du samsara.
Iubesc pentru că există o vibrație a Iubirii în mine, adânc în ființa mea, care nu este cea a celulelor mele și nici a ADN-ului meu, este o vibrație care este blocată acolo undeva unde nu știu unde.
Pe măsură ce începe să rezoneze, îl simt vibrând atât de tare, ca o voce care răsună de undeva departe, atât de departe, încât nu mai știu de unde vine. Și această voce mă cheamă, așa cum o mamă își cheamă copilul, așa cum o pasăre răspunde la cântecul zorilor, precum o balenă lasă acest cântec care vibrează în ea să traverseze oceanele, simt această Iubire venind de nicăieri care îmi aduce apeluri.
De unde vin eu, de unde venim cu toții, este sursa acestei lumini a Iubirii, care cântă, rezonează, vibrează, traversează, călătorește și ca un far în neantul acestei lumi a iluziilor, a întunericului, din greutate. în care ne aflăm, îmi amintește de cine sunt, de ceea ce aparțin, de această Iubire, Iubirea mea originară de care Sufletul meu își amintește mereu.
„Te iubesc, nu cu o dragoste de vacanță, cu o iubire de o clipă, cu o dragoste mare a cărei tristețe precum și bucuriile pe care mi le doresc, o iubire în care mă angajez trup și suflet, atât de grea, atât de prețioasă încât uneori îmi taie răsuflarea.” Simone de Beauvoir.
„Dragostea este drama și realizarea unificării.” Henry Miller.
Și precum un copil își recunoaște mama, această Iubire care vine de nicăieri și a cărei cealaltă jumătate este închisă în mine undeva, astăzi înțeleg că aceste două părți caută să se regăsească, să se unească din nou ca în trecut.prima zi a despărțirii lor.
De aceea nu te pot găsi aici. Draga mea, mi-e atât de dor de tine. Acesta este motivul pentru care Iubesc. Ne revedem, mă ghidez din nou spre tine și găsesc calea de întoarcere, cea a bucuriei, cea a păcii veșnice.
Tăcere. Ascultă și Sufletul tău care cântă și plânge în același timp, pentru această Iubire atât de mare, atât de îndepărtată, dar atât de prezentă, atât de puternică, atât de pură, încât aș avea nevoie de un Suflet ca al meu ca să o înțeleg, să o trăiesc, să trăiesc. împărtășește-l și acceptă să aștepți în această lume a iluziilor samsarei.
I Love because there is a vibration of Love in me, deep within my being, which is not that of my cells nor of my DNA, it is a vibration that is locked there somewhere I don’t know where .
When it starts to resonate, I feel it vibrate so strongly, like a voice echoing from somewhere far away, so far away that I don’t know where it comes from. And this voice calls me, like a mother calls her child, like a bird responds to the song in the dawning day, like a whale lets this melody that vibrates within it cross the oceans, I feel this Love from nowhere which me ‘calls.
Where I come from, where we all come from, is the source of this light of Love, which sings, resonates, vibrates, crosses, travels, and like a beacon in the nothingness of this world of illusions, of darkness, from the heaviness in which we find ourselves, it reminds me of who I am, to what I belong, to this Love, my original Love which my Soul always remembers.
« I love you, not with a vacation love, with a love of an instant, with a great love whose sadness as well as the joys I want, a love in which I am committed body and soul, so heavy , so precious that sometimes it takes my breath away. » Simone de Beauvoir.
“Love is the drama and accomplishment of unification.” Henry Miller.
And as a child recognizes his mother, this Love which comes from nowhere and whose other half is locked somewhere in me, today I understand that these two parts seek to find each other, to unify again as in the first day of their separation.
That’s why I can’t find you here. My love, I miss you so much. This is why I Like. To see you again, to guide myself towards you again and find the way back, that of joy, that of peace, eternal.
Silence. Listen also to your Soul which sings and cries at the same time, of this Love so great, so distant, but so present, so powerful, so pure, that I would need a Soul like mine to understand it, to live it, share it and agree to wait in this world of illusions of samsara.
« Dans un monde ou la médecine entretien la maladie pour faire des profits, dans un monde ou la technologie nous asservit au lieu de nous servir, dans un monde ou le mensonge rassure et le vérité dérange, dans un monde dans lequel faire le bien est suspect et le mal acclamé, dans un monde ou il faut supplier et se mettre à genoux pour dire « je t’aime », dans ce monde de paillettes et de lumières froides y a-t-il une place pour moi? »
Stéphane Guibert
La lumière ne peut briller que dans un esprit éclairé
« Si tu cherches la lumière ne viens pas te réfugier dans les ténèbres. »
Etes-vous un Ange?
Vous avez l’impression que la Terre n’est pas votre place. Vous vous sentez inadéquat, comme si vous ne correspondiez pas à ce monde. Vous avez une idée de la société beaucoup plus avancée que celle dans laquelle nous vivons. Et, plusieurs fois, vous avez envie de quitter cette vie.
Vous entendez des histoires sur la cupidité, l’égoïsme et la violence, par exemple, et vous ne pouvez tout simplement pas comprendre comment les êtres humains sont capables de tels choix. Vous vous étonnez des attitudes à votre égard qui semblent si éloignées ou contraires à votre altruisme.
Vous êtes ému par la bienveillance: Cela pourrait être un jeune homme aidant une dame à traverser la rue avec ses courses et cela suffit à toucher votre cœur. La générosité vous gagne et est une valeur si forte dans votre cœur que vous avez souvent l’impression d’aider bien plus qu’on ne vous aide.
Vous avez tendance à l’isolement: Comme il vous est difficile de vous occuper des âmes troublées, vous préférez vous isoler. Pour vous, la douleur de la solitude est moindre que la douleur de vivre avec des personnes ingrates, égoïstes et mauvaises.
Vous vous souciez tout le temps des autres: Vous évaluez constamment si votre entreprise est satisfaite et confortable. Vous êtes également toujours à la recherche d’un moyen d’aider de quelque manière que ce soit.
Nous sommes tous des anges:
La chrysalide qui est notre condition d’humain emprisonne le papillon qui est notre âme. Elle tient captive nos envies , notre individualisme, notre ego, elle métamorphose l’amour infini en amour possessif et exclusif. Le jour de l’éclosion, la beauté du papillon sera le résultat de toute une vie de compréhension, de pardon d’empathie et d’amour.
Ton âme se révèlera et ton véritable voyage commencera.
« Într-o lume în care medicina întreține boala pentru profit, într-o lume în care tehnologia ne înrobește în loc să ne slujească, într-o lume în care minciunile calmează și adevărul tulbură, într-o lume în care a face bine este suspect și răul aclamat, într-o lume în care tu trebuie să cerșesc și să îngenunch să spun „te iubesc”,în această lume de sclipici și lumini reci există un loc pentru mine? »
Stéphane Guibert
Lumina poate străluci doar într-o minte iluminată
„Dacă cauți lumina, nu te adăposti în întuneric”.
Esti un inger?
Simți că Pământul nu este locul tău. Te simți inadecvat, de parcă nu te încadrezi în această lume. Ai o idee despre societate mult mai avansată decât cea în care trăim. Și, de multe ori, vrei să părăsești această viață.
Auzi povesti despre lăcomie, egoism și violență, de exemplu, și pur și simplu nu poți înțelege cum sunt ființele umane capabile de astfel de alegeri. Ești surprins de atitudini față de tine care par atât de îndepărtate sau contrare altruismului tău.
Ești mișcat de bunătate: ar putea fi un tânăr care ajută o doamnă să treacă strada cu cumpărăturile ei și asta este suficient pentru a-ți atinge inima. Generozitatea te cucerește și este o valoare atât de puternică în inima ta, încât adesea simți că ajuți mult mai mult decât ești ajutat.
Ai tendința de a te izola: Deoarece îți este dificil să faci față sufletelor tulburate, preferați să vă izolați. Pentru tine, durerea singurătății este mai mică decât durerea de a trăi cu oameni nerecunoscători, egoiști și răi.
Îți pasă de ceilalți tot timpul: evaluezi constant dacă compania ta este mulțumită și confortabilă. De asemenea, sunteți mereu în căutarea unei modalități de a ajuta în orice fel.
Toți suntem îngeri:
Crisalida, care este condiția noastră umană, închidează fluturele care este sufletul nostru. Ne ține captiv dorințele, individualismul, egoul nostru, ne transformă iubirea infinită în iubire posesivă și exclusivă. În ziua eclozării, frumusețea fluturelui va fi rezultatul unei vieți de înțelegere, iertare, empatie și iubire.
Sufletul tău se va dezvălui și adevărata ta călătorie va începe.
« In a world where medicine maintains disease to make profits, in a world where technology enslaves us instead of serving us, in a world where lies reassure and the truth disturbs, in a world in which doing good is suspect and acclaimed evil, in a world where you have to beg and kneel down to say « I love you », in this world of glitter and cold lights is there a place for me? »
Stéphane Guibert
Light can only shine in enlightened minds
« If you seek the light, don’t take refuge in the darkness. »
Are you an Angel?
You feel like Earth is not your place. You feel inadequate, like you don’t fit into this world. You have an idea of society that is much more advanced than the one in which we live. And, many times, you want to leave this life.
You hear stories about greed, selfishness and violence, for example, and you simply cannot understand how human beings are capable of such choices. You are surprised by attitudes towards you that seem so far removed from or contrary to your altruism.
You are moved by kindness: It could be a young man helping a lady cross the street with her groceries and that is enough to touch your heart. Generosity wins you over and is such a strong value in your heart that you often feel like you are helping much more than you are being helped.
You tend to isolate yourself: As it is difficult for you to deal with troubled souls, you prefer to isolate yourself. For you, the pain of loneliness is less than the pain of living with ungrateful, selfish and bad people.
You care about others all the time: You constantly evaluate whether your company is satisfied and comfortable. You are also always looking for a way to help in any way.
We are all angels:
The chrysalis which is our human condition imprisons the butterfly which is our soul. It holds captive our desires, our individualism, our ego, it transforms infinite love into possessive and exclusive love. On hatching day, the beauty of the butterfly will be the result of a lifetime of understanding, forgiveness, empathy and love.
Your soul will reveal itself and your true journey will begin.
Pour les vidéos hébergées sur la plateforme Odysee, veuillez pour le moment utiliser le navigateur Google Chrome.
A tous les triple vaccinés, triple masqués, pro vaccins, à vous qui avez ostracisé et mis au ban de la société celles et ceux qui osaient se poser des questions, celles et ceux qui au final ne se sont pas fait vacciner, à tous les fauteurs de propagande vaccinale, qu’est-ce que ça fait aujourd’hui de se rendre compte que vous aviez tord?
Il est maintenant trop tard, la faucheuse est passée et vos jours sont comptés.
La physique quantique va jusqu’à dire que hormis l’aspect financier et sanitaire de cette vague de crime contre l’humanité, c’est la structure même de l’âme humaine qui est attaquée.
Les aboutissants de ce soit disant vaccin auront des répercutions dont l’impact sera biblique.
Sommes-nous arrivés à la fin des temps? Samuel Stemmer nous donne sa vision des choses.
Mulți sunați, puțini aleși
Alegerea lor este irevocabilă.
Pentru videoclipurile găzduite pe platforma Odyssey, vă rugăm să utilizați browserul Google Chrome pentru moment.
Tuturor celor triplu vaccinați, triplu mascați, pro-vaccinuri, vouă care ați ostracizat și i-ați ostracizat din societate pe cei care au îndrăznit să puneți întrebări, celor care până la urmă nu s-au vaccinat, tuturor vânzătorilor de propagandă a vaccinurilor, cum se simte astăzi sa realizezi ca ai gresit?
Acum este prea târziu, secerătorul a trecut și zilele tale sunt numărate.
Fizica cuantică ajunge până la a spune că, în afară de aspectele financiare și de sănătate ale acestui val de crime împotriva umanității, însăși structura sufletului uman este atacată.
Rezultatele acestui așa-zis vaccin vor avea repercusiuni al căror impact va fi biblic.
Am ajuns la sfârșitul timpului? Samuel Stemmer ne oferă viziunea lui asupra lucrurilor.
Many called, few chosen
Their choice is irrevocable.
For videos hosted on the Odysee platform, please use the Google Chrome browser for the time being.
To all the triple vaccinated, triple masked, pro vaccines, to you who have ostracized and banished from society those who dared to ask questions, those who in the end did not get vaccinated, to all the vaccine propaganda mongers, how does it feel today to realize that you were wrong?
It is now too late, the grim reaper has passed and your days are numbered.
Quantum physics goes so far as to say that apart from the financial and health aspects of this wave of crimes against humanity, it is the very structure of the human soul that is under attack.
The outcomes of this so-called vaccine will have repercussions whose impact will be biblical.
Have we reached the end of time? Samuel Stemmer gives us his vision of things.
Nos oreilles peuvent capter le son entre 20 Hz et 20 kHz.
Ces gammes font partie de la gamme totale de fréquences du son et de la lumière perçues par les humains modernes, ce qui suggère qu’il se passe beaucoup de choses autour de nous que nous ne pouvons pas encore voir ou entendre.
lumini si vibratii
Ochiul uman poate vedea doar între 430-770 THz.
Urechile noastre pot capta sunet între 20 Hz și 20 kHz.
Aceste intervale fac parte din gama totală de frecvență a sunetului și a luminii percepute de oamenii moderni, ceea ce sugerează că se întâmplă multe în jurul nostru pe care încă nu le putem vedea sau auzi.
lights and vibrations
The human eye can only see between 430-770 THz.
Our ears can pick up sound between 20 Hz and 20 kHz..
These ranges are part of the total frequency range of sound and light perceived by modern humans, suggesting that there is a lot going on around us that we cannot yet see or hear.
