par

Madeline Bell / Madeline Bell / Madeline Bell

 ***** Madeline Bell *****

Un beau visage, une voix chaleureuse et amicale, un magnifique voyage dans l’espace, un moment magique à partager.

En binôme avec SpAce depuis la création du groupe en 1977, cette chanteuse saura vous dire « Je t’aime »

Didier Marouani qui est un de mes bons amis ne dira pas le contraire.

Après avoir vendu des millions de disques en Europe et aux États-Unis, Didier Marouani continue de séduire un public qui mélange les 15-20 et les 30-50 ans.

Retrouvons-le dans un mix avec Madeline Bell « la voix de SpAce » qui suit le groupe depuis sa création en 1977 et qui aura su laisser une trace de douceur avec une voix chaude et sensuelle.

Dédié à mon ami Didier Marouani qui m’a appris à faire et aimer la musique.

 ***** Madeline Bell *****

O față frumoasă, o voce caldă și prietenoasă, o călătorie minunată prin spațiu, un moment magic de împărtășit.

În parteneriat cu SpAce de la crearea grupului în 1977, această cântăreață va ști să-ți spună „Te iubesc”

Didier Marouani, care este unul dintre bunii mei prieteni, nu va spune altfel.

După ce a vândut milioane de discuri în Europa și Statele Unite, Didier Marouani continuă să seducă un public care amestecă 15-20 și 30-50 de ani.

Să o găsim într-un mix cu Madeline Bell „vocea lui SpAce” care a urmărit grupul încă de la crearea sa în 1977 și care va fi lăsat o urmă de dulceață cu o voce caldă și senzuală.

Dedicat prietenului meu Didier Marouani care m-a învățat să fac și să iubesc muzică.

 ***** Madeline Bell *****

A beautiful face, a warm and friendly voice, a wonderful journey through space, a magical moment to share.

In partnership with SpAce since the creation of the group in 1977, this singer will know how to tell you « I love you »

Didier Marouani who is one of my good friends will not say otherwise.

After having sold millions of records in Europe and the United States, Didier Marouani continues to seduce an audience that mixes 15-20 and 30-50 year olds.

Let’s find it in a mix with Madeline Bell « the voice of SpAce » who has followed the group since its creation in 1977 and who will have left a trace of sweetness with a warm and sensual voice.

Dedicated to my friend Didier Marouani who taught me to make and love music.

Stéphane Guibert pour Didier Marouani

Loading

par

N’attendez pas que la lumière s’éteigne pour voir / Nu așteptați să se închidă lumina pentru a vedea / Don’t wait for the light to come out to see

 

A tous ceux que j’aime ou que j’aurai pu aimer:

N’attendez pas que la lumière s’éteigne pour voir

Le temps est compté!

Dédié Aux incompris et aux laissé-pour-compte.

  • Merci à Roger Waters pour l’amitié et à EMI Records pour la confiance.

Tuturor celor pe care îi iubesc sau pe care i-ar fi putut iubi:

Nu așteptați ca lumina să iasă să vedeți

Timpul este socotit!

Dedicat celor neînțeleși și lăsați în urmă.

  • Mulțumiri lui Roger Waters pentru prietenie și EMI Records pentru încredere.

To all those I love or could have loved:

Don’t wait for the light to go out to see

Time is counted!

Dedicated to the misunderstood and the left behind.

  • Many thanks to Roger Waters for the friendship and to EMI Records for the trust.

Stéphane Guibert (Facebook) / Stéphane Guibert (VK)

Loading

par

Il était une fois la télévision / A fost odată televiziunea / Once upon a time there was television

Il était une fois la télévision

***** Canal + France *****

C’est Alain De Greef qui va réunir des personnes auxquelles il croit, qu’il a envie de voir travailler ensemble et qui vont devenir Les Nuls. En 1987, le directeur des programmes crée Nulle Part Ailleurs , émission qui va réunir sur un même plateau de l’info, du cinéma, de la littérature, de l’humour et de la dérision. Dans le même temps, il demande aux Nuls de mettre en abyme l’émission de Gildas avec un faux JT, de fausses bandes annonces, de fausses pubs etc.

Dans l’ADN de Canal+, la question de la mise en abyme est essentielle. Cette posture est loin d’être une position marketing mais bien le souhait d’Alain de Greef de montrer qu’à chaque vérité, il peut y avoir une contre-vérité et tout doit pouvoir être rediscuté. C’est ce que montrent les parodies des Nuls, mais aussi les Guignols de l’info qui depuis 1988 proposent un faux journal en caricaturant le monde politique et la société du spectacle.

Le reflet de la télévision par elle-même passe aussi par des émissions qui parlent explicitement de la télévision. Il s’agit de Télés-dimanche présenté par Michel Denisot à partir de 1992, puis de TV + de Marc-Olivier Fogiel de 1996 à 2000. Aujourd’hui, une émission telle que Le tube  présentée par Daphné Burki est dans la même veine, puisqu’il s’agit d’un programme au ton plutôt enlevé qui revient sur l’actualité de la télévision avec un angle analytique tout en étant grand public.Parmi les programmes réflexifs, on pense évidemment au Zapping qui, à dater de 1988, puis quotidiennement à partir de 1989, retransmet les moments les plus marquants diffusés à la télévision la veille. L’idée est de montrer des extraits que l’on a pu louper, mais aussi et surtout de créer un récit et reconstituer un point de vue via le montage. Le zapping propose une lecture de la télévision mais aussi de la société en ce qu’elle a de plus étonnant et d’improbable.

Nulle Part Ailleurs, Objectif Nul, Les Guignols de l’info, les émissions réflexives sont autant de programmes qui en 30 ans ont posé un regard spécifique sur la télévision. La télévision mise en abyme a traversé toutes les époques de la chaîne, permettant de prendre du recul et de la distance sur ce média et ceux qui le font. En l’espèce, l’une des spécificités des Guignols de l’info a toujours été de pouvoir se moquer de leur propre chaîne, de ses animateurs et de ses patrons.
L’autodérision fait partie de l’identité de la chaîne et a permis d’instaurer un rapport de connivence avec le téléspectateur. Pour Bergson, « le rire cache une arrière-pensée d’entente, de complicité, avec d’autres rieurs, réels ou imaginaire». Cette complicité avec le public a été l’occasion pour Canal+ de se montrer sous un autre jour et de se distinguer des autres. La chaîne a toujours été dans une logique de distinction s’exprimant par le rire et les autres programmes en clair.

Souvenirs de télévision

Lire la suite →

Loading

par

Les enfants de Finalscape / Copiii din Finalscape / The children of Finalscape

Les enfants de Finalscape

Trois doigts d’amour

Ils sont nombreux ces jeunes talents, ces jeunes artistes que je représente sur ce blog: Rares Mihai Florescu, Lucas Chiche, Denis Costea, Stelios Kerasidis, Adriano Kaya, Marcin, Michael Andreas, Oscar Stembridge et bien d’autres à venir…

Ils sont en commun cette âme vagabonde qui illumine les ténèbres d’un quotidien sans fin et grâce à eux, la vie prend une de ses raisons d’être.

Je tenais à les remercier pour cette amitié et cette confiance aveugle. La musique est et restera une des clefs de la compréhension universelle.

Mon souhait est de réunir ces artistes sur une même plateforme et de créer l’hymne à la vie.

Copiii din Finalscape

Trei degete de dragoste

Sunt multe tinere talente, acești tineri artiști pe care îi reprezint pe acest blog: Rares Mihai Florescu, Lucas Chiche, Denis Costea, Stelios Kerasidis, Adriano Kaya, Marcin, Michael Andreas, Oscar Stembridge etc… Și mulți alții pe viitor.. .

Ei sunt în comun acest suflet rătăcitor care luminează întunericul unei vieți de zi cu zi nesfârșite și datorită lor, viața capătă una dintre rațiunile sale de a fi.

Am vrut să le mulțumesc pentru această prietenie și această încredere oarbă. Muzica este și va rămâne una dintre cheile înțelegerii universale.

Dorința mea este să aduc acești artiști împreună pe aceeași platformă și să creez un imn la viață.

The children of Finalscape

Three fingers of love

There are many young talents, these young artists that I represent on this blog: Rares Mihai Florescu, Lucas Chiche, Denis Costea, Stelios Kerasidis, Adriano Kaya, Marcin, Michael Andreas, Oscar Stembridge etc… And many others at come…

They are in common this wandering soul which illuminates the darkness of an endless daily life and thanks to them, life takes on one of its raison d’être.

I wanted to thank them for this friendship and this blind trust. Music is and will remain one of the keys to universal understanding.

My desire is to bring these artists together on the same platform and create a hymn to life.

  • Moi, il y a quelques années lors d’un match d’improvisation   (Ecole Catalyse Genève) Dark Song  « Nuvole Bianche »  Jeick Abrego. Solo piano performance.
  • Eu, acum câțiva ani în timpul unui meci de improvizație (Ecole Catalyze Genève) Dark Song „Nuvole Bianche” Jeick Abrego. Performance solo la pian.
  • Me, a few years ago during an improvisation match (Ecole Catalyse Genève) Dark Song « Nuvole Bianche » Jeick Abrego. Solo piano performance.

Stéphane Guibert Facebook / Stéphane Guibert VK

Loading

par

Crois en toi / Crede în tine / Believe in yourself

Crois en toi!

La magie est là, précisément là alors que tu ne t’y attends pas…

Regardes ce nuage, il a tant à te dire, vois ce papillon qui te tourne autour, il a un secret à te dévoiler. Sans préjugés, marches dans les pas de ton père, ses erreurs seront ton école. Fais-toi confiance et le ciel t’aidera. La vie est belle, ajoutes-y tes touches de couleurs.

La vie est belle!

  • Merci à Warner Bros.

Crede în tine!

Magia este acolo, tocmai acolo când nu te aștepți…

Uită-te la acest nor, are atât de multe să-ți spună, vezi acest fluture care se învârte în jurul tău, are un secret de dezvăluit. Fără prejudecăți, mergi pe urmele tatălui tău, greșelile lui vor fi școala ta. Ai încredere în tine și cerul te va ajuta. Viața este frumoasă, adaugă-i tutele tale de culoare.

Viaţa este frumoasă!

  • Multe mulțumiri lui Warner Bros.

Believe in yourself!

The magic is there, precisely there when you don’t expect it…

Look at this cloud, it has so much to tell you, see this butterfly circling around you, it has a secret to reveal to you. Without prejudice, walk in your father’s footsteps, his mistakes will be your school. Trust yourself and heaven will help you. Life is beautiful, add your touches of color to it.

Life is beautiful!

  • Many thanks to Warner Bros.

Loading

par

VANGELIS / VANGELIS / VANGELIS

***** VANGELIS *****

Qui n’a pas fredonné au moins une fois dans sa vie l’une ou l’autre de ses compositions: Les chariots de feu. Blade Runner, 1942 Christophe Colomb…

J’ai eu la chance d’être présenté à Vangelis lors d’un concert qu’il donnait à Athènes en Grèce. Nous étions, depuis, devenus des amis très proches. Ce que nous avions de commun, Vangelis et moi, c’est de composer la musique d’oreille, sans ne jamais l’écrire.

Un Artiste de génie nous a quitté et il nous manquera.

Retrouvons-le pour ces quelques minutes que je lui consacre.

***** VANGELIS *****

Cine nu a fredonat măcar o dată în viață una sau alta din compozițiile sale: Carele de foc. Blade Runner, 1942 Cristofor Columb…

Am avut norocul să fiu prezentat lui Vangelis la un concert pe care îl susținea la Atena, Grecia. De atunci devenim prieteni foarte apropiați. Ceea ce aveam în comun, Vangelis și cu mine, era să compunem muzică după ureche, fără să o scriem vreodată.

Un Artist de geniu ne-a părăsit și ne va fi dor de el.

Să-l găsim pentru aceste câteva minute pe care i le dedic.

***** VANGELIS *****

Who has not hummed at least once in his life one or other of his compositions: The chariots of fire. Blade Runner, 1942 Christophe Columb…

I was lucky enough to be introduced to Vangelis at a concert he was giving in Athens, Greece. We had since become very close friends. What we had in common, Vangelis and i, was to compose music by ear without ever writing it down.

A genius Artist has left us and we will miss him.

Let’s find him for the few minutes that i devote to him.

Stéphane Guibert Facebook / Stéphane Guibert VK

Loading

par

Comment mettre tout le monde dans sa poche? / Cum să bagi pe toată lumea în buzunar? / How to put everyone in his pocket?

Comment mettre tout le monde dans sa poche?

En faisant peur!

Lorsque j’étais enfant et que je faisais une bêtise, la peur de la punition me prenait en otage. C’est alors que j’ai compris que la peur était ma pire ennemie. La peur engendre la peur et la peur de la peur mène à des comportements irrationnels. Ce qui me fait peur, c’est la peur elle-même.

Cum să bagi pe toată lumea în buzunar?

Prin speriere!

Când eram copil și făceam o prostie, frica de pedeapsă m-a luat ostatic. Atunci mi-am dat seama că frica este cel mai mare dușman al meu. Frica generează frică, iar frica de frică duce la un comportament irațional. Ceea ce mă sperie este frica însăși.

 

How to put everyone in his pocket?

By scaring!

When I was a child and I did something stupid, the fear of punishment took me hostage. That’s when I realized that fear was my worst enemy. Fear breeds fear, and fear of fear leads to irrational behavior. What scares me is fear itself.

Stéphane Guibert Facebook / Stéphane Guibert VK

Loading

par

Et si la mort venait nous souhaiter bonne nuit ? / Dacă moartea ar veni să ne ureze noapte bună? / What if death came to wish us good night?

Et si la mort venait nous souhaiter bonne nuit ?

***** Mylène Farmer *****

« Regrets », une histoire singulière qui se partage au pluriels…

« Regrets » est une chanson de 1991 enregistrée par l’auteure-compositrice-interprète française Mylène Farmer en duo avec le musicien Jean-Louis Murat. La chanson est sortie le 29 juillet 1991 et était le deuxième single de son troisième album studio L’Autre…. Le clip a été tourné dans un cimetière de Budapest, car la chanson traite d’une relation amoureuse entre deux personnes séparées par le mort de l’un d’eux. Cette ballade est devenue l’un des trois meilleurs tubes en France et a également connu un succès en Belgique.

  • Merci à Mylène et à Polydor.

    

Dacă moartea ar veni să ne ureze noapte bună?

***** Mylène Farmer *****

„Regrete”, o poveste singulară care este împărtășită la plural…

„Regrets” este o melodie din 1991 înregistrată de cântăreața și compozitoarea franceză Mylène Farmer în duet cu muzicianul Jean-Louis Murat. Piesa a fost lansată pe 29 iulie 1991 și a fost al doilea single de pe al treilea album al său de studio, The Other…. Videoclipul a fost filmat într-un cimitir din Budapesta, deoarece melodia este despre o relație romantică între două persoane despărțite de moartea unuia dintre ei. Această baladă a devenit un hit de top trei în Franța și s-a bucurat și de succes în Belgia.

  • Mulțumesc lui Mylène și Polydor.

    

What if death came to wish us good night?

***** Mylène Farmer *****

« Regrets », a singular story that is shared in the plural…

« Regrets » is a 1991 song recorded by French singer-songwriter Mylène Farmer as duet with musician Jean-Louis Murat. The song was released on 29 July 1991 and was the second single from her third studio album L’Autre…. The music video was shot in a cemetery in Budapest, as the song deals with a love relationship between two people separated by the death of one of them. This ballad became a top three hit in France and was also successful in Belgium.

  • Many thanks to Mylène and Polydor.

 

Loading

par

Culture et cinéma, Scènes cultes: Mary à tout prix / Cultură și cinema: Scene de cult: There’s Something About Mary / Culture and cinema, Cult scenes: There’s Something About Mary (Reminder)

Si vous êtes dépressif, ce court extrait vous réconcilieraavec la vie

Mary à tout prix

  • Merci à 20th. Century fox.

    

Dacă ești deprimat, acest scurt extract te va împăca cu viata

There’s Something About Mary

  • Mulțumiri lui 20th. Century Fox.

    

If you are depressed, this short extract will reconcile you with life

There’s Something About Mary

  • Many thanks to 20th. Century fox.

Stéphane Guibert Facebook / Stéphane Guibert VK

Loading

par

Un piano, un enfant et beaucoup, beaucoup d’amour / Un piano, un copil și multă, multă dragoste / A piano, a child and lots and lots of love

Un piano, un enfant et beaucoup, beaucoup d’amour

Ils sont nombreux ces jeunes talents sur ce blog, ils sont si nombreux qu’avec eux je pourrai créer un groupe de musique qui porterait le nom « Finalsscape » et pourquoi pas?

Stelios Kerasidis, jeune et talentueux pianiste Grecque a entre ses doigts la vallée des merveilles. Un futur Vangelis, un probable Yanni, que de belles choses en perspectives.

C’est avec un immense plaisir que je partage avec vous ce gosse qui me fait l’amitié de sa confiance.

Un grand merci également à sa maman.

Petit rappel:

Son prénom n’est pas Wolfy mais Stelios. Ce très jeune musicien originaire d’Athènes, a écrit une valse dédiée à toutes les personnes souffrant de la pandémie de Covid-19 qui est très vite devenu virale.

Décidément les Grecs sont bien inspirés par l’épidémie de coronavirus : après une fugue sur les notes COVID-19 à la manière de Bach du compositeur grec Nicholas Papadimitriou, voici l’« Isolation Waltz » ou Valse du confinement signée Stelios Kerasidis.

Né à Athènes en 2012, le jeune garçon, qui peut compter sur le soutien et l’enseignement de ses parents, Fotis et Agathe Kerasidis, tous deux pianistes de profession, a donné son premier concert à 3 ans. En 2018 direction New York, où Stelio interprète la Valse en la mineur de Chopin dans la prestigieuse salle de Carnegie Hall. Rien que ça.

Un piano, un copil și multă, multă dragoste

Sunt multe tinere talente pe acest blog, sunt atât de multe încât cu ele aș putea crea un grup muzical care să poarte numele „Finalsscape” și de ce nu?

Stelios Kerasidis, tânăr și talentat pianist grec care are între degete valea miracolelor un viitor Vangelis, un posibil Yanni… numai lucruri frumoase în perspectivă.

Cu mare plăcere vă împărtășesc acest puști care îmi face prietenia încrederii sale.

Un mare mulțumesc și mamei lui.

Mic memento:

Prenumele lui nu este Wolfy, ci Stelios. Acest foarte tânăr muzician din Atena a scris un vals dedicat tuturor celor care suferă de pandemia de Covid-19, care a devenit rapid viral.

Grecii sunt cu siguranță inspirați de epidemia de coronavirus: după o fugă pe notele COVID-19 în maniera lui Bach a compozitorului grec Nicolas Papadimitriou, iată „Valse d’isolation” sau Valse d’isolation de Stelios Kerasidis.

Născut la Atena în 2012, tânărul, care poate conta pe sprijinul și pe învățătura părinților săi, Fotis și Agathe Kerasidis, ambii pianiști de profesie, a susținut primul său concert la vârsta de 3 ani. În 2018, plecând la New York, unde Stelio a interpretat Valsul lui Chopin în la minor în prestigioasa Carnegie Hall. Doar asta.

A piano, a child and lots and lots of love

There are many young talents on this blog, they are so many that with them I could create a music group that would bear the name « Finalsscape » and why not?

Stelios Kerasidis, young and talented Greek pianist has the valley of wonders between his fingers. A future Vangelis, a probable Yanni, only beautiful things in perspective.

It is with great pleasure that I share with you this kid who made me the friendship of his confidence.

Many thanks to his mother.

Little reminder:

His first name is not Wolfy but Stelios. This very young musician from Athens wrote a waltz dedicated to all those suffering from the Covid-19 pandemic which quickly went viral.

The Greeks are definitely inspired by the coronavirus epidemic: after a fugue on the COVID-19 notes in the manner of Bach by the Greek composer Nicolas Papadimitriou, here is the « Isolation Waltz » or Waltz of containment signed Stelios Kerasidis.

Born in Athens in 2012, the young boy, who can count on the support and teaching of his parents, Fotis and Agathe Kerasidis, both pianists by profession, gave his first concert at the age of 3. In 2018 heading to New York, where Stelio performed Chopin’s Waltz in A Minor in the prestigious Carnegie Hall. Just that.

Lire la suite →

Loading