L’expression « mouton de Panurge » désigne un suiveur : une personne qui imite sans se poser de questions, qui suit instinctivement ce que fait le plus grand nombre et se fond dans un mouvement collectif sans exercer son esprit critique ni seulement faire preuve de l’intelligence qu’on peut espérer d’un être humain.
Merci à Roger Waters et au label Harvest EMI pour leur aimable autorisation.
***** Pink Floyd *****
« Sheep »
Când are loc marea trezire?
Expresia „oaia lui Panurge” desemnează un adept: o persoană care imită fără să pună întrebări, care urmărește instinctiv ceea ce face cel mai mare număr și se integrează într-o mișcare colectivă fără a-și exercita spiritul critic sau arătând doar inteligența la care se poate aștepta de la un om.
Mulțumim lui Roger Waters și înregistrărilor Harvest EMI pentru permisiunea lor.
***** Pink Floyd *****
« Sheep »
When is the great awakening?
The expression « sheep of Panurge » designates a follower: a person who imitates without asking questions, who instinctively follows what the greatest number is doing and blends into a collective movement without exercising his critical spirit or only showing intelligence that can be expected from a human being.
Many thanks to Roger Waters and Harvest EMI Records for their permission.
L’Armée du Salut fait partie du grand courant des églises issues de la Réformation du XVIème siècle, qu’on appelle le protestantisme.
C’est le 19 mai 1815 que la ville de Genève entre dans la confédération Suisse et le 7 août de la même année, le député de la ville signe le pacte ralliant la ville aux 21 autres cantons. C’est en décembre 1882 que l’armée du salut débarque en Suisse, tout d’abord à Genève puis Neuchâtel et Zürich.
En 1899, l’Armée du Salut ouvre à Genève l’Hôtellerie populaire pour hommes, un asile de nuit établi à la Salle de Rive, puis en 1903, une structure identique pour femmes dans le quartier des Grottes. 1907 marque l’apparition à Genève du premier Poste de secours de l’organisation, nommé « poste des bas-fonds ».
L’histoire de l’Armée du salut commence en Angleterre au XIXème siècle durant l’époque de la révolution industrielle. Une nouvelle catégorie de population commence à affluer au sein des grandes villes. Se construisent alors ce que l’on appelle aujourd’hui des bidonvilles communément appelés à l’époque, les bas fonds. Issus de ces no man’s land, une nouvelle catégorie de population apparait, les working poor. L’alcoolisme fait des ravages au sein de cette population, même chez les enfants qui à l’époque étaient envoyés en usine à peine savaient-ils marcher.
Parmi les gens les plus aisés et éduqués, une mouvance de solidarité est créé, la philanthropie. A cette époque, le sociologue Karl Marx qui fait un travail important d’observation se soldant sur des prédictions et des propositions furent publiées dans un livre très apprécié, le manifeste du parti communiste. Ces idées rencontrent un énorme succès dans les classes ouvrières et c’est le début du socialisme et du communisme.
Chez les chrétiens, nombreux étaient ceux qui désiraient s’investir. Parmi eux, le pasteur Louis-Lucien Rochat fondateur de la croix bleu en Suisse et en Angleterre, William et Catherine Booth. William Booth était un pasteur de l’église méthodiste qui est issue de l’église Anglicane fondée au XVIème siècle.
William Booth qui n’eut pas une enfance facile passa beaucoup de temps à prêcher l’évangile parmi les populations les plus défavorisées. Dès 1867, un grand groupe est alors créé sous le nom de la mission de l’Est Londonien. Toutefois, le manque d’éducation de ces nouveaux convertis les firent être rejetés des églises conventionnelles. Est alors créé un mouvement des rues proposant des spectacles, une gazette est également publiée et distribuée gratuitement et c’est dans cette gazette que l’on parle pour la première fois de cette grande armée de volontaires et de bénévoles. On assiste alors aux balbutiements de ce que l’on connait aujourd’hui sous le nom d’Armée du salut.
Armata Salvării sărbătorește cea de-a 140-a aniversare
Armata Salvării face parte din marea mișcare a bisericilor rezultată în urma Reformei din secolul al XVI-lea, pe care o numim protestantism.
Pe 19 mai 1815 orașul Geneva a intrat în confederația elvețiană și pe 7 august a aceluiași an, deputatul orașului a semnat pactul de alăturare a orașului cu celelalte 21 de cantoane. În decembrie 1882, Armata Salvării a sosit în Elveția, mai întâi la Geneva, apoi la Neuchâtel și la Zurich.
În 1899, Armata Salvării a deschis Hôtellerie populaire pentru bărbați la Geneva, un adăpost de noapte înființat la Salle de Rive, apoi în 1903, o structură identică pentru femei în cartierul Grottes. 1907 a marcat apariția la Geneva a postului de prim ajutor al organizației, numit „post des bas-fonds”.
Istoria Armatei Salvării începe în Anglia în secolul 19, în timpul Revoluției Industriale. O nouă categorie de populație începe să se adune în orașele mari. Apoi au fost construite ceea ce noi astăzi numim mahalale, cunoscute în mod obișnuit sub numele de mahalale. Venind din aceste pământuri nimănui, apare o nouă categorie de populație, muncitorii săraci. Alcoolismul a devastat această populație, chiar și în rândul copiilor care, la vremea aceea, erau trimiși la fabrici de când abia puteau merge.
Printre cei mai înstăriți și educați oameni se creează o mișcare de solidaritate, filantropia. În acest moment, sociologul Karl Marx, care a făcut o activitate de observație importantă care a rezultat în predicții și propuneri, a fost publicat într-o carte foarte populară, Manifestul Partidului Comunist. Aceste idei au avut un succes enorm în rândul clasei muncitoare și au fost începutul socialismului și comunismului.
Printre creștini, au fost mulți care au vrut să se implice. Printre aceștia, pastorul Louis-Lucien Rochat, fondatorul Crucii Albastre din Elveția și Anglia, William și Catherine Booth. William Booth a fost un pastor în biserica metodistă care a evoluat din biserica anglicană fondată în secolul al XVI-lea.
William Booth, care nu a avut o copilărie ușoară, a petrecut mult timp propovăduind Evanghelia celor mai defavorizate populații. În 1867, s-a format un grup mare sub numele de Misiunea de Est din Londra. Cu toate acestea, lipsa de educație a acestor noi convertiți a făcut ca aceștia să fie respinși din bisericile convenționale. S-a creat apoi o mișcare de stradă care dă spectacole, a fost publicată și distribuită gratuit un gazet, iar în acest gazet este menționată pentru prima dată această mare armată de voluntari. Asistăm apoi la începuturile a ceea ce știm astăzi ca Armata Salvării.
The Salvation Army celebrates its 140th anniversary
The Salvation Army is part of the great movement of churches resulting from the Reformation of the 16th century, which we call Protestantism.
It was on May 19, 1815 that the city of Geneva entered the Swiss confederation and on August 7 of the same year, the city’s deputy signed the pact joining the city to the 21 other cantons. It was in December 1882 that the Salvation Army arrived in Switzerland, first in Geneva then Neuchâtel and Zurich.
In 1899, the Salvation Army opened the Hôtellerie populaire for men in Geneva, a night shelter established at the Salle de Rive, then in 1903, an identical structure for women in the Grottes district. 1907 marked the appearance in Geneva of the organization’s first aid post, named “post des bas-fonds”.
The history of the Salvation Army begins in England in the 19st century during the era of the Industrial Revolution. A new category of population is beginning to flock to large cities. What we now call slums, commonly called slums, were then built. Coming from these no man’s lands, a new category of population appears, the working poor. Alcoholism wreaked havoc among this population, even among children who at the time were sent to factories barely knowing how to walk.
Among the most affluent and educated people, a movement of solidarity is created, philanthropy. At this time, the sociologist Karl Marx, who did important observational work resulting in predictions and proposals, was published in a very popular book, the Communist Party Manifesto. These ideas met with enormous success among the working classes and it was the beginning of socialism and communism.
Among Christians, there were many who wanted to get involved. Among them, Pastor Louis-Lucien Rochat, founder of the Blue Cross in Switzerland and England, William and Catherine Booth. William Booth was a minister in the Methodist church which evolved from the Anglican church founded in the 16th century.
William Booth, who did not have an easy childhood, spent a lot of time preaching the gospel among the most disadvantaged populations. In 1867, a large group was created under the name of the East London Mission. However, the lack of education of these new converts caused them to be rejected from conventional churches. A street movement was then created offering shows, a gazette was also published and distributed free of charge and it was in this gazette that we spoke for the first time of this large army of volunteers. We then witness the beginnings of what we know today under the name of the Salvation Army.
Une longue maladie qu’il a combattu comme un guerrier, le cancer.
Robert Miles d’origine italienne et désormais devenu Suisse nous a fait connaître la “Dream MUSIC” et je ne peux que le mettre en avant ici. Il est devenu mon ami en m’ouvrant l’espace de ses bras peu de temps avant de mourir. Nous avions même eu un projet ensemble. Je le partage ici et je regrette cet ami qui m’a quitté un peu comme un traître sans me dire au revoir.
À toi Robert et il m’est impossible de dire ici à quel point tu me manques tant la douleur était forte après ta disparition.
Maintenant devenu un ange, pleure pour nous, pleure sur nous. Nous avons besoin de tes larmes d’amour car l’amour était ton message lors de ton bref passage terrestre..
Merci au label DBX (Italie) pour l’aimable autorisation
Memento și amintiri: Robert Miles
În omagiu adus unui prieten
Mi-e dor de tine Robert, dacă ai ști cât de mult!
O lungă boală a luptat ca un războinic,cancerul.
Robert Miles de origine italiană și acum elvețieni ne-au prezentat „DREAM MUSIC”. Mi-a devenit prieten deschizând spațiul brațelor cu puțin înainte de moartea sa. Am avut chiar un proiect împreună. Îl împărtășesc aici și regret, Prietenul acesta care m-a părăsit fără să-mi iau rămas bun.
Pentru tine Robert și îmi este imposibil să spun aici cât de mult îmi este dor de tine, deoarece durerea a fost atât de puternică după dispariția ta.
Acum ești un înger. Plânge pentru noi da, plânge pentru noi. Avem nevoie de lacrimile tale de dragoste pentru că iubirea a fost mesajul tău în timpul scurtului tău pasaj pământesc.
Mulțumim etichetei DBX (Italia) pentru permisiunea amabilă
Reminder and Memories: Robert Miles
In tribute to a friend
I miss you Robert, if you only knew how much!
A long illness that he fought like a warrior, cancer.
Robert Miles Italian origin and become Swiss invite us to discover “Dream MUSIC”. I can only highlight him. He became my friend by opening the space of his arms to me shortly before his death. We even had a project together. I share him here. This friend left a bit like a traitor without saying goodbye to me.
To you Robert and it is impossible for me to tell you here how much i miss you because the pain was so strong after your disappearance.
Now become an angel, cry for us yes, cry for us. We need your tears of love because love was your message during your brief earthly passage..
Many thanks to DBX (Italy) for the kind permission.
En Inde, le mystérieux « village des jumeaux » étonne les spécialistes
Reminder
A Kondinji, le taux de gémellité est six fois supérieur à la normale, sans que les médecins puissent dire pourquoi.
Le village de Kondinji, dans l’Etat indien du Kerala, a une particularité. Cette localité de 15 000 habitants a vu naître plus de 200 paires de jumeaux, soit une fréquence de 45 jumeaux pour 1 000 naissances, plus de six fois le taux habituel. La communauté médicale, impuissante pour expliquer ce phénomène, note que ni l’environnement, ni le régime alimentaire des habitants, ni la prise de médicaments anti-stérilité ne peut expliquer cette présence anormale de gémellité.
L’association locale TAKA a recensé 204 paires de jumeaux à Kondinji en début d’année. Mais selon des habitants, ce chiffre a déjà atteint 230 et va rapidement augmenter puisque 5 femmes attendent actuellement des jumeaux. A Kondinji, les doyennes, des jumelles de 65 ans, côtoient Rifa et Ritha Ayesha, nées le 10 juin. La plupart des jumeaux du village sont des faux jumeaux, nés d’ovules différents fécondés au même moment, et non d’un même œuf, comme des vrais jumeaux.
Le « village de jumeaux » ne cesse d’intriguer les médecins, qui tentent de résoudre le mystère derrière ce phénomène qualifié par l’un d’entre eux d’« ahurissant « . Krishnan Sribiju, un docteur local, parle d’un « prodige médical [qui se produit] dans un endroit aussi localisé, où les habitants ne sont pas exposés à des médicaments ou des produits chimiques dangereux ». Il énumère les facteurs qui contribuent normalement à l’apparition des jumeaux en Occident – « les médicaments », « les habitudes alimentaires », « le mariage à un âge plus avancé » – soulignant qu’ils n’existent pas à Kondinji. Il concède que l’eau de la région pourrait contribuer à ce phénomène, sans en avoir néanmoins la certitude.
În India, misteriosul „sat al gemenilor” îi uimește pe specialiști
Reminder
În Kondinji, rata de înfrățire este de șase ori mai mare decât în mod normal, fără ca medicii să poată spune de ce.
Satul Kondinji, din statul indian Kerala, are o particularitate. Această localitate de 15.000 de locuitori a văzut nașterea a peste 200 de perechi de gemeni, sau o frecvență de 45 de gemeni la 1.000 de nașteri, de peste șase ori rata obișnuită. Comunitatea medicală, neputincioasă să explice acest fenomen, notează că nici mediul înconjurător, nici dieta locuitorilor, nici consumul de medicamente antisterilitate nu pot explica această prezență anormală a înfrățirii.
Asociația locală TAKA a identificat 204 perechi de gemeni în Kondinji la începutul anului. Dar, potrivit rezidenților, această cifră a ajuns deja la 230 și va crește rapid, deoarece 5 femei așteaptă în prezent gemeni. În Kondinji, cei mai bătrâni gemeni, în vârstă de 65 de ani, se unesc cu Rifa și Ritha Ayesha, născute pe 10 iunie. Majoritatea gemenilor din sat sunt gemeni frăți, născuți din ovule diferite fecundate în același timp, și nu din același ou, ca gemenii identici.
„Satul gemenilor” continuă să-i intrigă pe medici, care încearcă să rezolve misterul din spatele acestui fenomen, descris de unul dintre ei drept „de-amețitor”. Krishnan Sribiju, un medic local, vorbește despre „o minune medicală [care se întâmplă] într-o locație atât de localizată, unde rezidenții nu sunt expuși la medicamente sau substanțe chimice periculoase”. El enumeră factorii care contribuie în mod normal la apariția gemenilor în Occident – „medicamente”, „obiceiuri alimentare”, „căsătoria la o vârstă mai înaintată” – subliniind că nu există în Kondinji. El admite că apa din regiune ar putea contribui la acest fenomen, deși nu este sigur.
In India, the mysterious “village of twins” astonishes specialists
Reminder
In Kondinji, the twinning rate is six times higher than normal, without doctors being able to say why.
The village of Kondinji, in the Indian state of Kerala, has a particularity. This locality of 15,000 inhabitants saw the birth of more than 200 pairs of twins, or a frequency of 45 twins per 1,000 births, more than six times the usual rate. The medical community, powerless to explain this phenomenon, notes that neither the environment, nor the diet of the inhabitants, nor the taking of anti-sterility drugs can explain this abnormal presence of twinning.
The local association TAKA identified 204 pairs of twins in Kondinji at the start of the year. But according to residents, this figure has already reached 230 and will quickly increase since 5 women are currently expecting twins. In Kondinji, the oldest, 65-year-old twins, rub shoulders with Rifa and Ritha Ayesha, born on June 10. Most of the twins in the village are fraternal twins, born from different eggs fertilized at the same time, and not from the same egg, like identical twins.
The “village of twins” continues to intrigue doctors, who try to solve the mystery behind this phenomenon, described by one of them as “mind-boggling”. Krishnan Sribiju, a local doctor, speaks of a « medical marvel [occurring] in such a localized location, where residents are not exposed to dangerous drugs or chemicals. » He lists the factors that normally contribute to the appearance of twins in the West – “medications”, “dietary habits”, “marriage at an older age” – emphasizing that they do not exist in Kondinji. He concedes that the region’s water could contribute to this phenomenon, although he is not certain.
Si l’on pouvait se faire une idée de ce que représente le paradis pour tous les êtres vivants sur cette planète, je pense qu’il y aurait autant de définitions différentes qu’il y a de vies.
Pour moi, le paradis commence par la vision d’un monde propre, sain, sans guerre, sans goudron ni pétrole, avec des montagnes, des vallées, des déserts, des rivières, des lacs, des océans et une technologie qui se mêle en symbiose avec la nature. Un climat tempéré et agréable, n’être entouré que par des êtres aimant et aimés sans avoir à se soucier du lendemain.
Libres et égaux devant cette volonté de vie céleste, l’amour serait le mot clef donnant accès à cette genèse immortelle, et commune à tous, cette volonté universelle liant les êtres aux galaxies et aux univers dans le but immuable d’une création sans cesse renouvelée.
Un monde ou nos rêves seraient créateurs d’univers.
Finalement, la clef du paradis ne résiderait que dans le fait d’avoir conscience de ce qu’il nous offre. La mort physique ne serait qu’une renaissance pour nous permettre d’évoluer sur un plan spirituel supérieur.
Aujourd’hui, je vis dans un monde qui est aux antipodes de l’idée que je me fais du paradis ou même d’une vie idéale, mais ce chemin est nécessaire pour mon évolution spirituelle. Je dois nourrir mon âme d’amour, de compréhension, d’humilité, d’humanisme et d’empathie.
La Terre, Gaïa, pourrait être un véritable paradis terrestre si la cupidité en pouvoir et en argent ne l’avait pas, en la violant et la souillant systématiquement, dépourvue de toutes ses ressources et de ses bien faits.
Prendre conscience de cela fait de nous des gens avisés et éclairés. Notre société et son mécanisme actuel nous dirigent vers un avenir sombre se traduisant par l’avènement de ténèbres dans lesquelles l’humanité entraîne avec elle tout ce qui vit sur cette planète.
J’en appelle aux enfants des étoiles natifs de Gaïa afin d’éveiller toutes ces eaux dormantes.
Il y a beaucoup à faire, mais il n’est pas trop tard.
„Oamenii nu mai știu să citească sufletele”
Dacă ne-am putea face o idee despre ce reprezintă paradisul pentru toate ființele vii de pe această planetă, cred că ar exista atât de multe definiții diferite câte vieți există.
Pentru mine, paradisul începe cu viziunea unei lumi curate și sănătoase, fără război, gudron sau petrol, cu munți, văi, deșerturi, râuri, lacuri, oceane și tehnologie care se unesc în simbioză cu natura. Un climat temperat și plăcut, fiind înconjurat doar de ființe iubitoare și iubite fără a fi nevoie să-ți faci griji pentru ziua de mâine.
Liberă și egală înaintea acestei voințe a vieții cerești, iubirea ar fi cuvântul cheie dând acces la această geneză nemuritoare și comună tuturor, această voință universală care leagă ființele de galaxii și universuri cu scopul imuabil al unei creații constant reînnoite.
O lume în care visele noastre ar crea universuri.
În cele din urmă, cheia paradisului ar sta doar în a fi conștienți de ceea ce ne oferă. Moartea fizică ar fi doar o renaștere pentru a ne permite să evoluăm pe un plan spiritual superior.
Astăzi, trăiesc într-o lume care este în contradicție cu ideea mea de paradis sau chiar de o viață ideală, dar această cale este necesară pentru evoluția mea spirituală. Trebuie să-mi hrănesc sufletul cu dragoste, înțelegere, smerenie, umanism și empatie.
Pământul, Gaia, ar putea fi un adevărat paradis pământesc dacă lăcomia de putere și bani nu l-ar avea, violându-l și pângărindu-l sistematic, lipsit de toate resursele sale.
Realizarea acestui lucru ne face oameni înțelepți și luminați. Societatea noastră și mecanismul ei actual ne trage către un viitor întunecat care are ca rezultat sosirea întunericului prin care omenirea trage cu ea tot ceea ce trăiește pe această planetă.
Îi chem pe copiii stelari nativi ai Gaiei să trezească toate aceste ape adormite.
Sunt multe de făcut, dar nu e prea târziu.
“People no longer know how to read souls”
If one could get an idea of what heaven represents for all living things on this planet, I think there would be as many different definitions as there are people who inhabit it.
For me, paradise begins with the vision of a clean, healthy world, without war, without tar or oil, with mountains, valleys, deserts, rivers, lakes, oceans and a technology that blends in symbiosis with nature. A temperate and pleasant climate, to be surrounded only by loving and loved beings without having to worry about tomorrow.
Free and equal to this will of celestial life, love would be the key-word giving access to this immortal genesis, immutable and common to all, this universal will linking beings to galaxies and universes for the immutable purpose of a creation constantly renewed.
A world where our dreams would be creators of universes
Finally, the key to paradise lies only in being aware of what it offers me and physical death would be a spiritual rebirth to allow us to evolve on a higher plane.
Today, I live in a world that is symmetrically the opposite of my idea of paradise, a necessary path for my spiritual evolution.
The Earth, Gaia, could be a real paradise, if the greed in power and money did not have it, by violating it and defiling it, devoid of all its resources and its benefits.
Becoming aware of this makes us wise and enlightened people. Our society and its current mechanism are leading us towards a dark future resulting in the advent of darkness in which humanity brings with it all that lives on this planet.
I call on the children of the stars, Gaia-born, to awaken all those dormant waters.
Au regretté Vangelis O’Papathanassiou que j’ai bien conu lors de mes fréquents déplacements sur l’île de Corfou en Grèce.
Qui n’a pas fredonné au moins une fois dans sa vie l’une ou l’autre de ses compositions: Les chariots de feu. Blade Runner, 1942 Christophe Colomb…
J’ai eu la chance d’être présenté à Vangelis lors d’un concert qu’il donnait à Athènes en Grèce. Nous étions, depuis, devenus des amis très proches. Ce que nous avions de commun, Vangelis et moi, c’est de composer la musique d’oreille, sans ne jamais l’écrire.
Un Artiste de génie nous a quitté et il nous manquera.
Retrouvons-le pour ces quelques minutes que je lui consacre.
*** VANGELIS O’Papathanassiou ***
Mi-e dor de un prieten, Vangelis
Defunctului Vangelis O’Papathanassiou pe care l-am cunoscut bine în timpul călătoriilor mele frecvente pe insula Corfu din Grecia.
Cine nu a fredonat măcar o dată în viață una sau alta din compozițiile sale: Carele de foc. Blade Runner, 1942 Cristofor Columb…
Am avut norocul să fiu prezentat lui Vangelis la un concert pe care îl susținea la Atena, Grecia. De atunci devenim prieteni foarte apropiați. Ceea ce aveam în comun, Vangelis și cu mine, era să compunem muzică după ureche, fără să o scriem vreodată.
Un Artist de geniu ne-a părăsit și ne va fi dor de el.
Să-l găsim pentru aceste câteva minute pe care i le dedic.
*** VANGELIS O’Papathanassiou ***
I miss a friend, Vangelis
To the late Vangelis O’Papathanassiou whom i knew well during my frequent trips to the Greek island of Corfu.
Who has not hummed at least once in his life one or other of his compositions: The chariots of fire. Blade Runner, 1942 Christophe Columb…
I was lucky enough to be introduced to Vangelis at a concert he was giving in Athens, Greece. We had since become very close friends. What we had in common, Vangelis and i, was to compose music by ear without ever writing it down.
A genius Artist has left us and we will miss him.
Let’s find him for the few minutes that i devote to him.
Les enfants d’aujourd’hui nous montreront du doigt demain et nous jugeront !
Les masques:
Diminuent l’apport en oxygène. Respirer à travers un masque diminue la quantité d’oxygène absorbée, augmente l’acidité du sang et rend la respiration difficile.
Augmentent l’inhalation des toxines. Les toxines que nous respirons sont alors piégées dans le masque et sont réinhalées dans les poumons, ce qui augmente les symptômes de toxicité.
Diminuent le bon fonctionnement du système immunitaire. Le masque augmente l’absorbation de dioxyde de Carbonne, ce qui stress l’organisme, qui libère du cortisol et affaiblit le système immunitaire.
Favorisent le déclenchement et l’infection par des rétrovirus dormants déjà présents dans l’organisme, en tirant parti d’un système immunitaire affaibli.
Sont scientifiquement inutiles. Les virologues rappellent que le virus à une taille de 80 – 140 nanomètres, ce qui signifie que le tissage d’un masque correspond à une clôture en fer forgé pour un moustique.
Merci à Teldec Records.
Ne vor arăta cu degetul
Măști și „vaccinare”
Aici vorbim de abuz asupra copiilor!
Copiii de astăzi ne vor arăta degetul mâine și ne vor judeca!
Măști:
Reduceți aportul de oxigen. Respirația printr-o mască scade cantitatea de oxigen absorbită, crește aciditatea sângelui și îngreunează respirația.
Creșterea inhalării de toxine. Toxinele pe care le respirăm sunt apoi prinse în mască și sunt reinhalate în plămâni, crescând simptomele de toxicitate.
Scade buna functionare a sistemului imunitar. Masca mărește absorbția dioxidului de carbon, care stresează organismul, care eliberează cortizol și slăbește sistemul imunitar.
Promovează declanșarea și infectarea cu retrovirusuri latente deja prezente în organism, profitând de un sistem imunitar slăbit.
Sunt inutile din punct de vedere științific. Virologii amintesc că virusul are o dimensiune de 80 – 140 de nanometri, ceea ce înseamnă că țesutul unei măști corespunde unui gard din fier forjat pentru un țânțar.
Mulțumiri Teldec Records.
They will point the finger at us
Masks and « vaccination »
We are talking about child abuse here!
Today’s children will point fingers at us tomorrow and judge us !
Masks:
Decrease oxygen supply. Breathing through a mask decreases the amount of oxygen absorbed, increases blood acidity and makes breathing difficult.
Increase inhalation of toxins. The toxins we breathe in are then trapped in the mask and are re-inhaled into the lungs, increasing symptoms of toxicity.
Decrease the proper functioning of the immune system. The mask increases the absorption of carbon dioxide, which stresses the organism, which releases cortisol and weakens the immune system.
Promote triggering and infection by dormant retroviruses already present in the body, taking advantage of a weakened immune system.
Are scientifically useless. Virologists recall that the virus has a size of 80 – 140 nanometers, which means that the weaving of a mask corresponds to a wrought iron fence for a mosquito.
« Ce n’est pas un signe de bonne santé mentale que d’être adapté à une société malade. »
Dans ce contexte, le proverbe qui dit : « Mieux vaut être seul que mal accompagné » prend tout son sens. Quant à moi, je clame haut et fort le fait de ne pas être adapté à ce monde de fous. C’est aussi la raison pour laquelle j’ai si peu d’amis, je veux dire de vrais amis.
Si quelqu’un me demande aujourd’hui ce que j’attends de MA vie, compte tenu de l’état du monde que nous créons nous-mêmes, c’est qu’elle prenne fin. Je ne suis ni pessimiste ni déprimé, je suis simplement réaliste. Le fait qu’un ami me zappe lorsque je lui souhaite « bonne nuit » est extrêmement triste et reflète parfaitement ce que je ressens.
Beaucoup ont été appelés mais peu seront élus croyez-moi et je ne veux pas assister à cette débâcle.
„Nu este un semn de sănătate mintală bună să fii adaptat la o societate bolnavă.”
În acest context, proverbul care spune: „Mai bine să fii singur decât în companie proastă” capătă tot sensul. Cât despre mine, proclam tare și clar că nu sunt potrivit pentru această lume nebună. De aceea am atât de puțini prieteni, mă refer la prieteni adevărați.
Dacă cineva mă întreabă astăzi ce vreau de la viața MEA, având în vedere starea lumii pe care o creăm noi înșine, este să se termine. Nu sunt pesimist sau deprimat, sunt doar realist. Când un prieten mă ignoră când spun „noapte bună” este extrem de trist și reflectă perfect ceea ce mă simt.
Mulți au fost chemați, dar puțini vor fi aleși credeți-mă și nu vreau să asist la acest dezastru.
“It is not a sign of good mental health to be adapted to a sick society.”
In this context, the proverb which says: “It is better to be alone than in bad company” takes on its full meaning. As for me, I loudly proclaim the fact of not being adapted to this crazy world. This is also the reason why I have so few friends, I mean, real friends.
If anyone asks me today what I expect from MY life, given the state of the world we are creating for ourselves, it is for it to end. I am neither pessimistic nor depressed, I am simply realistic. A friend who zaps a « good night » is stingingly sad and perfectly reflects what I feel.
Many have been called but few will be elected believe me and I do not want to witness this debacle.
