Le Jour d’après (The Day After Tomorrow) est un film catastrophe américain réalisé par Roland Emmerich, sorti en 2004.
Synopsis:
Le climatologue Jack Hall avait prédit l’arrivée d’un autre âge de glace, mais n’avait jamais pensé que cela se produirait de son vivant. Un changement climatique imprévu et violent à l’échelle mondiale entraîne à travers toute la planète de gigantesques ravages : inondations, grêle, tornades et températures d’une magnitude inédite.
Cet Article publié le 19 janvier 2024 n’a jamais été autant d’actualité qu’aujourd’hui!
90’000 hommes avaient été déployés aux frontières de la Russie pour le plus grand exercice militaire grandeur nature depuis la fin de la guerre froide!
Bob Bauer, président du comité militaire de l’OTAN prévient l’occident de se préparer et de faire des réserves. (Vidéo)
NATO is preparing us for World War III!
This article published on January 19, 2024 has never been more relevant than today!
90,000 soldiers were deployed to Russia’s borders for the largest full-scale military exercise since the end of the Cold War!
Bob Bauer, chairman of the NATO military committee, warns the West to prepare and stock up. (Video)
NATO ne pregătește pentru al treilea război mondial!
Acest articol publicat pe 19 ianuarie 2024 nu a fost niciodată mai relevant decât astăzi!
90.000 de soldați au fost dislocați la granițele Rusiei pentru cel mai mare exercițiu militar la scară largă de la sfârșitul Războiului Rece!
Bob Bauer, președintele comitetului militar al NATO, avertizează Occidentul să se pregătească și să se aprovizioneze. (Video)
Film complet, version française et version originale (EN)
Full movie, French version and original version (EN)
Film complet, versiune franceză și versiune originală (EN)
Rencontres du troisième type
Les classiques du cinéma
Rencontres du troisième type (Close Encounters of the Third Kind) est un film de science-fiction américain réalisé par Steven Spielberg et sorti en 1977.
Synopsis:
Pendant qu’une coupure d’électricité paralyse la ville, Roy Neary, un réparateur de câbles de l’Indiana, voit une soucoupe volante passer au-dessus de sa voiture. Barry Guiler, un petit garçon de quatre ans, est, quant à lui, réveillé par le bruit de ses jouets qui se mettent en marche. Dans le monde entier, d’autres personnes assistent avec étonnement à des d’événements aussi spectaculaires qu’inexplicables.
Close encounters of the third kind
Cinema classics
Close Encounters of the Third Kind is a 1977 American science fiction film directed by Steven Spielberg.
Synopsis:
As a power outage paralyzes the city, Roy Neary, a cable repairman in Indiana, sees a flying saucer pass over his car. Barry Guiler, a four-year-old boy, is awakened by the sound of his toys starting up. Around the world, other people are witnessing in amazement events as spectacular as they are inexplicable.
Close encounters of the third kind
Clasice de cinema
Close Encounters of the Third Kind este un film american de science fiction din 1977, regizat de Steven Spielberg.
Rezumat:
În timp ce o pană de curent paralizează orașul, Roy Neary, un reparator de cabluri din Indiana, vede o farfurie zburătoare trecând peste mașina sa. Barry Guiler, un băiețel de patru ani, este trezit de sunetul jucăriilor sale pornind. În întreaga lume, alți oameni sunt uimiți de evenimente la fel de spectaculoase pe cât sunt de inexplicabile.
Comment fait-on pour réduire le niveau de QI d’une population?
C’est exactement ce qui a été fait avec les narratifs « Covid, Climatique, 11 septembre etc… » !
Déclin du quotient intellectuel en occident:
C’est un phénomène inquiétant. Depuis des siècles et des générations, notre quotient intellectuel tend à augmenter. Or, plusieurs études récentes démontrent une baisse significative du QI en Occident. Certains incriminent la pollution chimique, les perturbateurs endocriniens, notre alimentation, notre mode de vie hyperconnecté ou que sais-je… Bien que ces problèmes de mode de vie soient également présents en Asie, cela n’empêche pas les populations vivant sous ces latitudes d’y avoir un QI en expansion.
La peur qui nourrit l’émotionnel au détriment du rationnel joue également un rôle considérable et conduit suivant le sujet à un blocage partiel ou complet de l’autonomie cognitive. Les médias mainstream qui l’ont très bien compris s’en servent quotidiennement à dessein.
L’expression « mouton de Panurge » désigne un suiveur : une personne qui imite sans se poser de questions, qui suit instinctivement ce que fait le plus grand nombre et se fond dans un mouvement collectif sans exercer son esprit critique ni seulement faire preuve de l’intelligence qu’on peut espérer d’un être humain.
Instructions for lowering the IQ of a population
This is exactly what was done with the narratives “Covid, Climate, September 11, etc.!”
Decline in IQ in the West:
This is a worrying phenomenon. For centuries and generations, our intelligence quotient has been tending to increase. However, several recent studies demonstrate a significant decline in IQ in the West. Some blame chemical pollution, endocrine disruptors, our diet, our hyperconnected lifestyle, etc. Although these lifestyle problems are also present in Asia, this does not prevent populations living in these latitudes from having an expanding IQ..
Fear, which feeds the emotional to the detriment of the rational, also plays a considerable role and leads, depending on the subject, to a partial or complete blockage of cognitive autonomy. The mainstream media, which understands this very well, deliberately uses it daily.
The expression « sheep of Panurge » designates a follower: a person who imitates without asking questions, who instinctively follows what the greatest number is doing and blends into a collective movement without exercising his critical spirit or only showing intelligence that can be expected from a human being.
Cum reduci nivelul de IQ al unei populații?
Exact asta s-a făcut și cu narațiunile „Covid, Climă, 11 septembrie etc.!”
Scăderea IQ-ului în Occident:
Acesta este un fenomen îngrijorător. Timp de secole și de-a lungul generațiilor, coeficientul nostru de inteligență a avut tendința de a crește. Însă acum, mai multe studii realizate recent demonstrează o scădere semnificativă a IQ-ului în Occident. Unii dau vina pe poluarea chimică, perturbatorii endocrini, dieta noastră, stilul nostru de viață hiperconectat sau orice altceva… Dar aceste probleme ale stilului de viață sunt prezente și în Asia, ceea ce nu împiedică populațiile care trăiesc la aceste latitudini să aibă un IQ în creștere.
Frica, care alimentează emoționalul în detrimentul raționalului, joacă și ea un rol considerabil și duce, în funcție de subiect, la un blocaj parțial sau complet al autonomiei cognitive. Mass-media tradițională, care înțelege foarte bine acest lucru, o folosește în mod deliberat zilnic.
Expresia „oaia lui Panurge” se referă la un adept: o persoană care imită fără să pună la îndoială, care urmează instinctiv ceea ce face majoritatea și se integrează într-o mișcare colectivă fără a-și exercita spiritul critic sau măcar a da dovadă de inteligența pe care s-ar putea aștepta de la o ființă umană.
À Lyon, France, une scène choquante s’est déroulée sur un pont en pleine circulation : un conducteur sans scrupules a ouvert la fenêtre de sa camionnette et a jeté un chat tigré gris dans le vide, comme un simple objet dont il voulait se débarrasser. La cruauté de ce geste aurait pu sceller le destin du pauvre animal. Mais ce jour-là, le destin avait d’autres projets.
Dans une voiture qui suivait, un garçon de 14 ans a tout vu. Son cœur s’est emballé. Sans réfléchir, poussé par un instinct de compassion pure, il a ouvert la portière et sauté hors du véhicule encore en mouvement. Sa mère, tétanisée, a freiné, tandis qu’elle voyait son fils courir au milieu des voitures. Le danger était immense, mais le jeune garçon n’en avait cure : une vie était en jeu.
Le chat, terrorisé, tentait de se cacher au milieu du vacarme et des phares. Les voitures klaxonnaient, certaines freinaient brusquement pour éviter de le percuter. Mais le garçon, déterminé, a tendu ses bras et s’est jeté vers lui. Dans un geste presque irréel, il l’a attrapé et serré contre sa poitrine, déviant à la dernière seconde une voiture lancée à pleine vitesse.
Le silence a semblé tomber un instant. Les passants ont retenu leur souffle. Puis, comprenant que le chat était sauvé, tout le monde a été saisi par l’émotion.
Le félin, blessé légèrement mais surtout traumatisé, a été emmené en urgence chez un vétérinaire. Ses blessures physiques étaient superficielles, mais son regard apeuré trahissait la violence de ce qu’il venait de vivre. Les vétérinaires l’ont baptisé Lucky, (Chanceux) car sa survie relevait d’un véritable miracle.
Ce miracle avait pourtant un nom : celui d’un adolescent courageux, prêt à risquer sa vie pour sauver celle d’un être vulnérable.
Devant tant de bravoure, la décision s’est imposée naturellement. Le garçon et sa mère ont ouvert leur foyer et leur cœur à Lucky. Dans les jours qui ont suivi, le chat a commencé à se détendre, trouvant refuge dans les bras mêmes de celui qui lui avait rendu la vie. Petit à petit, son traumatisme a laissé place à la confiance, et un lien indestructible s’est formé.
Aujourd’hui, Lucky vit en sécurité, choyé et aimé. Et ce garçon de 14 ans est devenu, aux yeux de tous ceux qui ont entendu son histoire, un véritable héros. Son geste rappelle que, parfois, il suffit d’un instant de courage pour changer une destinée.
Vidéo: Film « L’enfant loup » Version française et version originale espagnol.
Altruism, Empathy and Compassion
« The child of providence »
In Lyon, France, a shocking scene unfolded on a busy bridge: an unscrupulous driver opened the window of his van and threw a gray tabby cat into the void, like a simple object he wanted to get rid of. The cruelty of this act could have sealed the poor animal’s fate. But that day, fate had other plans.
In a car following behind, a 14-year-old boy saw everything. His heart raced. Without thinking, driven by pure compassion, he opened the door and jumped out of the still-moving vehicle. His mother, terrified, slammed on the brakes as she watched her son run through the traffic. The danger was immense, but the young boy didn’t care: a life was at stake.
The terrified cat tried to hide amidst the din and headlights. Cars honked their horns, some braked abruptly to avoid hitting it. But the determined boy stretched out his arms and lunged toward it. In an almost surreal gesture, he grabbed it and hugged it to his chest, deflecting a speeding car at the last second.
Silence seemed to fall for a moment. Passersby held their breath. Then, realizing that the cat was saved, everyone was overcome with emotion.
The feline, slightly injured but mostly traumatized, was rushed to a veterinarian. His physical injuries were superficial, but his frightened expression betrayed the violence of what he had just experienced. The veterinarians named him Lucky, because his survival was a true miracle.
This miracle, however, had a name: that of a courageous teenager, ready to risk his life to save that of a vulnerable being.
Faced with such bravery, the decision was a natural one. The boy and his mother opened their home and their hearts to Lucky. In the days that followed, the cat began to relax, finding refuge in the arms of the very man who had given him life. Little by little, his trauma gave way to trust, and an unbreakable bond was formed.
Today, Lucky lives safe, cared for, and loved. And this 14-year-old boy has become, in the eyes of all who have heard his story, a true hero. His gesture is a reminder that sometimes, all it takes is a moment of courage to change a destiny.
Video: Film « The Wolf Child » French version and original Spanish version.
Altruism, Empatie și Compasiune
„Copilul providenței”
În Lyon, Franța, o scenă șocantă s-a desfășurat pe un pod aglomerat: un șofer fără scrupule a deschis geamul dubei sale și a aruncat o pisică tigrată gri în gol, ca pe un simplu obiect de care voia să scape. Cruzimea acestui act ar fi putut pecetlui soarta bietului animal. Dar în ziua aceea, soarta avea alte planuri.
Într-o mașină care îl urma, un băiat de 14 ani a văzut totul. Inima îi bătea cu putere. Fără să stea pe gânduri, mânat de compasiune pură, a deschis portiera și a sărit din vehiculul care încă se mișca. Mama sa, îngrozită, a frânat brusc în timp ce își privea fiul alergând prin trafic. Pericolul era imens, dar băiatului nu-i păsa: o viață era în joc.
Pisica îngrozită a încercat să se ascundă în vacarmul și farurile mașinilor. Mașinile au claxonat, unele au frânat brusc pentru a evita să o lovească. Dar băiatul hotărât și-a întins brațele și s-a repezit spre ea. Într-un gest aproape suprarealist, a apucat-o și a strâns-o la piept, deviind o mașină care gonea în ultima secundă.
Tăcerea a părut să se lase pentru o clipă. Trecătorii și-au ținut respirația. Apoi, dându-și seama că pisica fusese salvată, toată lumea a fost copleșită de emoție.
Felina, ușor rănită, dar în mare parte traumatizată, a fost dusă de urgență la un medic veterinar. Rănile sale fizice erau superficiale, dar expresia sa înspăimântată trăda violența a ceea ce tocmai trăise. Medicii veterinari i-au dat numele de Norocos, deoarece supraviețuirea sa a fost un adevărat miracol.
Această minune avea însă un nume: acela al unui adolescent curajos, gata să-și riște viața pentru a o salva pe cea a unei ființe vulnerabile.
Confruntat cu atâta curaj, decizia a fost una firească. Băiatul și mama lui i-au deschis casa și inimile lui Lucky. În zilele care au urmat, motanul a început să se relaxeze, găsind refugiu chiar în brațele bărbatului care îi dăduse viață. Treptat, trauma sa a cedat locul încrederii și s-a format o legătură indestructibilă.
Astăzi, Lucky trăiește în siguranță, îngrijit și iubit. Iar acest băiat de 14 ani a devenit, în ochii tuturor celor care i-au auzit povestea, un adevărat erou. Gestul său ne amintește că, uneori, tot ce este nevoie este un moment de curaj pentru a schimba un destin.
J’ai publié cet article pour la première fois en 2008, personne ne semblait y prêter attention et, étonnamment, aujourd’hui, ce scandale semble refaire surface sur les réseaux sociaux. Voilà donc, et pour votre information, les tenants et aboutissants d’un scandale sanitaire sans précédent.
L’union Européenne vous incite à manger des insectes et cela vous effraie? Sachez que depuis 2007, la commission européenne a réhaussé la tolérance des huiles d’hydrocarbure dans la composition des mayonnaises et tout autres plats préparés à raison de 10%.
Rappel des faits:
Le 21 avril 2007, le numéro 1 français de la transformation des aliments le groupe Lesieur avait prévenu la répression des fraudes que l’huile qu’il avait acheté à l’Ukraine pour les aliments contenait de l’huile de moteur, une huile minérale dérivée de l’hydrocarbure hautement toxique. 2’800 tonnes d’huile livrée en France avait été mélangée avec 19 tonnes d’huile de moteur. La France avait alors immédiatement informé les pays membres de la communauté européenne et au final il c’est avéré que ce ne furent non plus 19 tonnes d’huile de moteur qui avait été introduite en Europe mais 280 tonnes.
Le problème réside dans le fait que l’alerte avait été lancée bien après l’utilisation et la commercialisation de cette huile frelatée. Il en est résulté que l’Union européenne prise de court a alors accepté un taux de 10% d’huile de vidange dans la composition des plats préparés par l’industrie de l’agro-alimentaire. Cette norme est toujours en vigueur aujourd’hui.
Le vrai scandale dans cette affaire, c’est le comportement des autorités européennes qui rendent légales les tromperies des fraudeurs.
Motor oils in vegetable oils
(Reminder)
I first published this article in 2008, and no one seemed to pay attention. Surprisingly, today this scandal seems to be resurfacing on social media. So, for your information, here are the ins and outs of an unprecedented food scandal.
The European Union encourages you to eat insects and it scares you! Please note that since 2007, the European Commission has increased the tolerance of hydrocarbon oils in the composition of mayonnaises and all other prepared dishes to 10%.
Recall of facts:
On April 21, 2007, the French number 1 in food processing, the Lesieur group, warned the fraud repression that the oil it had purchased from Ukraine for food contained motor oil, an oil mineral derived from highly toxic hydrocarbon. 2,800 tonnes of oil delivered to France had been mixed with 19 tonnes of motor oil. France then immediately informed the member countries of the European community and in the end it turned out that it was no longer 19 tonnes of motor oil which had been introduced into Europe but 280 tonnes.
The problem lies in the fact that the alert was launched well after the use and marketing of this adulterated oil. The result was that the European Union, taken by surprise, then accepted a rate of 10% of waste oil in the composition of dishes prepared by the food industry. This standard is still in force today.
The real scandal in this affair is the behavior of the European authorities who legalize cheating by fraudsters.
Uleiuri de motor în uleiuri vegetale
(Memento)
Am publicat acest articol pentru prima dată în 2008 și nimeni nu părea să-i acorde atenție. În mod surprinzător, astăzi acest scandal pare să reapară pe rețelele de socializare. Așadar, pentru informarea dumneavoastră, iată detaliile unui scandal alimentar fără precedent.
Uniunea Europeană te încurajează să mănânci insecte și te sperie! Rețineți că din 2007, Comisia Europeană a crescut toleranța uleiurilor de hidrocarburi în compoziția maionezei și a tuturor celorlalte feluri de mâncare preparate la 10%.
Reamintirea faptelor:
La 21 aprilie 2007, grupul Lesieur, compania agroalimentară numărul unu franceză, a avertizat împotriva fraudei că uleiul pe care l-a cumpărat din Ucraina pentru alimente conținea ulei de motor, un mineral uleios, derivat din hidrocarburi foarte toxice. 2.800 de tone de ulei livrate în Franța au fost amestecate cu 19 tone de ulei de motor. Franța a informat apoi imediat țările membre ale comunității europene și în cele din urmă s-a dovedit că nu mai erau 19 tone de ulei de motor care fuseseră introduse în Europa, ci 280 de tone.
Problema constă în faptul că alerta a fost lansată cu mult timp după utilizarea și comercializarea acestui ulei alterat. Rezultatul a fost că Uniunea Europeană, luată prin surprindere, a acceptat apoi o rată de 10% de ulei uzat în compoziția preparatelor preparate de industria alimentară. Acest standard este și astăzi în vigoare.
Adevăratul scandal în această afacere este comportamentul autorităților europene care legalizează înșelăciunea de către escroci.
« Nous sommes des notes de musique. Trouve ta fréquence… et la vie jouera sa plus belle symphonie. »
La musique est un langage universel qui ne s’interprète et ne s’inspire qu’avec cœur et passion. Pas besoin d’école pour la comprendre car la musique se ressent dans les tréfonds de notre être et de notre âme de façon innée. Le musique est une clef qui ouvre les portes vers des couleurs inattendues, des sentiments parfois jamais ressentis. Les créateurs de musique dont je suis un modeste représentant vous offrent une clef de sol, le passeport pour un voyage vers un univers fait de sons et de lumières.
G.S
Musical frequencies
« We are musical notes. Find your frequency… and life will play its most beautiful symphony. »
Music is a universal language that can only be interpreted and inspired with heart and passion. There’s no need for school to understand it because music is felt in the depths of our being and our soul innately. Music is a key that opens doors to unexpected colors, feelings sometimes never felt before. The music creators of which I am a modest representative offer you a treble clef, the passport for a journey to a universe made of sounds and lights.
G.S
Frecvențele muzicale
« Suntem note muzicale. Găsește-ți frecvența… și viața își va cânta cea mai frumoasă simfonie. »
Muzica este un limbaj universal care poate fi interpretat și inspirat doar cu inimă și pasiune. Nu este nevoie ca școala să o înțeleagă pentru că muzica este simțită în adâncul ființei noastre și al sufletului nostru în mod înnăscut. Muzica este o cheie care deschide uși către culori neașteptate, sentimente uneori niciodată nu mai simțite. Creatorii muzicali ai carora sunt un modest reprezentant iti ofera o cheie de sol, pasaportul pentru o calatorie intr-un univers format din sunete si lumini.
G.S
Track: Journey Of Discovery Album: As The Ice Melts.
« De nombreuses stars ont vécu en Suisse et défilé sur le plateau du mythique « Spécial Cinéma », présentée par Christian Defaye et Claudette. Nous avons justement retrouvé Claudette. À 80 ans, elle se souvient d’interviews incroyables comme celle de Madonna.
Note de la rédaction:
Étant enfant, je me souviens avoir envoyé une lettre à la TSR en disant: « Pouvez-vous m’envoyer une photo de votre ravissante speakerine Claudette? » Deux semaines plus tard, je recevais cette photo dédicacée avec le texte: « A Stéphane, bonjour et amitié. » Cela fut l’un de mes plus beaux jours d’enfant.
« Ceux qui ferment les yeux sur la réalité ne font qu’inviter leur propre destruction. »
James A. Baldwin
James Arthur Baldwin (né Jones ; 2 août 1924 – 1er décembre 1987) était un écrivain américain et militant des droits civiques qui a été acclamé pour ses essais, romans, pièces de théâtre et poèmes. Son roman de 1953 « Go Tell It on the Mountain » a été classé par le magazine « Time » comme l’un des 100 meilleurs romans de langue anglaise. Son recueil d’essais de 1955 « Notes of a Native Son » a contribué à établir sa réputation de voix pour l’égalité humaine. Baldwin était une personnalité publique et un orateur influent, en particulier pendant le mouvement des droits civiques aux États-Unis.
Déni définition:
Refus inconscient d’admettre une réalité insupportable. Ce mécanisme consiste, par exemple, à considérer une mauvaise nouvelle comme si elle n’existait pas (diagnostic d’une maladie, annonce de l’échec d’un traitement, etc.).
I can only show you the door
It’s up to you to open it.
« Those who turn a blind eye to reality only invite their own destruction. »
James A. Baldwin
James Arthur Baldwin (born Jones; August 2, 1924 – December 1, 1987) was an American writer and civil rights activist who garnered acclaim for his essays, novels, plays, and poems. His 1953 novel « Go Tell It on the Mountain » has been ranked by « Time magazine » as one of the top 100 English-language novels. His 1955 essay collection Notes of a Native Son helped establish his reputation as a voice for human equality. Baldwin was an influential public figure and orator, especially during the civil rights movement in the United States.
Denial definition:
Unconscious refusal to admit an unbearable reality. This mechanism consists, for example, of considering bad news as if it did not exist (diagnosis of an illness, announcement of the failure of a treatment, etc.)
Pot doar să-ți arăt ușa
Depinde de tine să-l deschizi.
„Cei care închid ochii la realitate nu fac decât să-și inviteze propria distrugere.”
James A. Baldwin
James Arthur Baldwin (născut Jones; 2 august 1924 – 1 decembrie 1987) a fost un scriitor și activist pentru drepturile civile american, aclamat pentru eseurile, romanele, piesele de teatru și poeziile sale. Romanul său din 1953, „Go Tell It on the Mountain”, a fost clasat de revista Time printre cele mai bune 100 de romane în limba engleză. Colecția sa de eseuri din 1955, „Notes of a Native Son”, i-a consolidat reputația de voce a egalității umane. Baldwin a fost o figură publică influentă și un orator, în special în timpul Mișcării pentru Drepturile Civile din Statele Unite.
Definiția negării:
Refuz inconștient de a admite o realitate insuportabilă. Acest mecanism constă, de exemplu, în a considera veștile proaste ca și când nu ar exista (diagnosticarea unei boli, anunțarea eșecului unui tratament etc.)
Le temps où les « Drag queen » n’envahissaient pas les maternelles
Un enfant perd son innocence dès l’instant où le monde pervers des adultes le corrompt.
Ce monde marche à l’envers et tout s’inverse. On respecte lorsque ça coûte cher, on dénigre lorsque c’est offert, le bien est suspecté, le mal acclamé et on doit se mettre à genoux pour pour dire: « Je t’aime. »
Voici une petite anecdote:
« C’est avec mes yeux d’adulte que je vois ce monde mais c’est avec mon cœur et mon âme d’enfant que je le conçois. »
Avec son petit tracteur, un jouet, ce gamin allait et venait. De rêve en rêve, il bâtissait notre monde. Je l’ai croisé et lui ai demandé ce qu’il allait construire. Il a répondit : « Une pyramide. » Je lui ai alors demandé : « Trouveras-tu de la place pour ce monument ? » Il s’est tourné vers moi : « Je t’attendais pour ça. » Un peu gêné, j’ai rétorqué : « Il y a de la place dans mon cœur. »
Tu sais ce que ce gosse m’a dit?
« Ton cœur est-il assez grand pour l’amour que je veux lui donner? » Ce gosse a tout juste une dizaine d’années.
Que dieu bénisse et protège les enfants.
Merci à Vangelis O’ Papathanassion & Polydor Records.
The time when « Drag queens » didn’t invade kindergartens
A child loses his innocence the moment the perverse world of adults corrupts him.
This world is upside down and everything is reversed. We respect when it costs a lot, we denigrate when it is given away, good is suspected, evil is acclaimed and we must get down on our knees to say: « I love you. »
Here is a little anecdote:
“It is with my adult eyes that I see this world, but it is with my child’s heart and soul that I conceive it.”
With his little toy tractor, this kid went here and there. From dream to dream, he was building our world. I ran into him and asked him what he was going to build. He replied: « A pyramid. » I then said to him: « Will you find room for this monument? » He turned to me: « I was waiting for you for that. » A little awkwardly, I retorted: « There’s room in my heart. »
You know what that kid said to me?
« Is your heart big enough for the love I want to give to him? » This kid is barely ten years old.
May God bless and protect the children.
Many thanks to Vangelis O’ Papathanassion & Polydor Records.
Pe vremea când „drag queens” nu invadau grădinițele
Un copil își pierde inocența în momentul în care lumea perversă a adulților îl corupe.
Această lume este cu susul în jos și totul este inversat. Respectăm când costă mult, denigrăm când este dăruit, binele este suspectat, răul este aclamat și trebuie să ne punem în genunchi să spunem: „Te iubesc”.
Iată o mică anecdotă:
„Cu ochii mei de adult văd această lume, dar o concep cu inima și sufletul meu de copil.”
Cu micul lui tractor de jucărie, copilul ăsta mergea încoace și încolo. Din vis în vis, construia lumea noastră. Am dat peste el și l-am întrebat ce avea de gând să construiască. Mi-a răspuns: „O piramidă”. Apoi i-am spus: „Vei găsi loc pentru acest monument?” El a răspuns: „Te-am așteptat pentru asta”. La care i-am spus apoi: „Este loc în inima mea”.
Știi ce mi-a spus copilul ăla?
„Este inima ta suficient de mare pentru dragostea pe care vreau să i-o ofer?” Acest copil are abia zece ani.
Dumnezeu să binecuvânteze și să ocrotească copiii.
Multe mulțumiri Vangelis O’ Papathanassion și Polydor Records.
