Tremblement de terre artificiel
Après les récents évènements, le sujet enflamme les réseaux sociaux.
Au cours des dernières années les exemples se sont multipliés de séismes provoqués par l’activité humaine: construction de barrages et de lacs-réservoirs, injection d’eau sous pression dans un puits, répliques d’un choc engendré par une explosion nucléaire souterraine. Dans le cas des lacs-réservoirs la comparaison de phénomènes analogues qui se sont produits dans des régions souvent très différentes conduit aux conclusions suivantes:
- (1) L’activité séismique est particulièrement nette lorsque la profondeur du lac-réservoir dépasse 100 m; la hauteur de la colonne d’eau joue un rôle plus important que le volume total du réservoir.
- (2) En général, contrairement à ce qui se passe dans le cas des séismes naturels, le choc principal est précédé de nombreuses secousses “prémonitoires”.
- (3) La magnitude des secousses les plus fortes peut dépasser 6 (Kariba, Cremasta, Koyna).
- (4) Des conditions géologiques particulières sont requises: failles anciennes (lac Mead, lac de Kariba, lac de Vogorno, etc.), diaclases avec pertes d’eau (Oued Fodda, Monteynard), hétérogénéités dans le sous-sol (par exemple à Koyna, superposition de coulées basaltiques compactes et de couches de tuffs et de brèches).
Comme dans l’exemple des séismes de Denver déclenchés par l’injection d’eau sous pression, on peut penser que les variations de pression provoquées par la circulation d’un fluide dans le sous-sol d’un lac-réservoir joue un rôle important dans le mécanisme des secousses observées. La part des forces tectoniques est probablement moins importante que l’action du fluide sous pression, action qui d’une part entraîne par diminution de la résistance de friction une lubrification des plans de failles ou des surfaces de glissement et qui d’autre part provoque dans le sous-sol des variations de pression entre des blocs de perméabilité différente.
On peut espérer que l’étude des tremblements de terre d’origine humaine puisse aider à la prédiction des tremblements de terre naturels, en particulier les essaims de tremblements de terre.
Cutremur artificial
După evenimentele recente, subiectul aprinde rețelele sociale.
În ultimii ani au existat numeroase exemple de cutremure provocate de activitatea umană: construcția de baraje și lacuri-rezervoare, injectarea de apă sub presiune într-o fântână, replicile unui șoc generat de o explozie nucleară subterană. În cazul lacurilor de acumulare, compararea fenomenelor analoge care au avut loc în regiuni adesea foarte diferite conduce la următoarele concluzii:
- (1) Activitatea seismică este deosebit de marcată atunci când adâncimea lacului-rezervor depășește 100 m; înălțimea coloanei de apă joacă un rol mai important decât volumul total al rezervorului.
- (2) În general, spre deosebire de ceea ce se întâmplă în cazul cutremurelor naturale, șocul principal este precedat de numeroase șocuri „premonitorii”.
- (3) Amploarea celor mai puternice tremurături poate depăși 6 (Kariba, Cremasta, Koyna).
- (4) Sunt necesare condiții geologice speciale: falii vechi (Lacul Mead, Lacul Kariba, Lacul Vogorno etc.), îmbinări cu pierderi de apă (Oued Fodda, Monteynard), eterogenități în subsol (de exemplu la Koyna, suprapunere bazaltică compactă). curgeri si straturi de tuf si breci).
Ca şi în exemplul cutremurelor de la Denver declanşate prin injecţia de apă sub presiune, variaţiile de presiune cauzate de circulaţia unui fluid în subsolul unui lac-rezervor pot fi considerate a juca un rol important în mecanismul de tremur observat. Partea forțelor tectonice este probabil mai puțin importantă decât acțiunea fluidului sub presiune, care, pe de o parte, implică, prin scăderea rezistenței la frecare, o lubrifiere a planurilor de falie sau a suprafețelor de alunecare și care, pe de altă parte. o parte, implică pe de altă parte, determină variațiile presiunii subsolului între blocuri de permeabilitate diferită.
Se poate spera că studiul cutremurelor provocate de om poate ajuta la predicția cutremurelor naturale, în special a roiurilor de cutremure.
Artificial earthquake
After recent events, the topic is inflaming social media.
During the last few years, examples of man-made earthquakes have become more and more frequent; these earthquakes are related to several works: dams and reservoirs, pumping of waste waters injected into a deep well, aftershocks of an earthquake generated by an underground nuclear explosion…
In the case of lake-reservoirs the comparison of the phenomena in these different examples leads to several remarks.
- (1) The earthquake activity is particularly clear when the reservoir is deeper than 100 m. The height of the water seems to be more important than the total volume of the reservoir.
- (2) In many cases, contrary to natural seismicity the strongest shocks follow after numerous foreshocks.
- (3) The magnitude of the strongest shocks can exceed 6 (Kariba, Cremasta, Koyna).
- (4) Some particular geological conditions are necessary for the release of the shocks: old faults (Lake Mead, Lake of Kariba, Lake of Vogorno, etc.…), diaclases with water-leakage (Oued Fodda, Monteynard dam), heterogeneous strata i.e., basalt with tuffs and breccia (Koyna dam).
The change of pressures generated by the water flowing underground must have significance to the question of mechanism of man-made earthquakes. The part of tectonic stresses is probably overestimated in the interpretation of the shocks; the action of the fluid is more important, by lubrication of faults or of slipping-surfaces and by changes of pressures between underground blocks of various permeability.
One can hope that the study of man-made earthquakes may help towards the prediction of natural earthquakes, particularly the swarms of earthquakes.
Stéphane Guibert / Rares Mihai Florescu
