Et pendant ce temps là en Syrie, en Palestine, au Yémen, en Lybie, en Irak…
Pensée unique, quand tu tiens en ton pouvoir hypnotique les moutons de Panurge.
Mouton de Panurge, Définition:
Beaucoup d’entre vous se reconnaitront dans cette définition.
« L’expression « mouton de Panurge » désigne un suiveur : une personne qui imite sans se poser de questions, qui suit instinctivement ce que fait le plus grand nombre et se fond dans un mouvement collectif sans exercer son esprit critique ni seulement faire preuve de l’intelligence qu’on peut espérer d’un être humain. »
Les œillères bien positionnées pour ne regarder que dans le sens du bâton et de la carotte, une ignorance, un égo et un déni bien aiguisés feront de vous des pions jetables et remplaçables par excellence.
Vidéo: Attention à la dureté des images.
Și între timp în Siria, în Palestina, în Yemen, en Lybie, en Irak…
Gând unic, când ții în puterea ta hipnotică oaia lui Panurge.
Oaia Panurge, Definiție:
Mulți dintre voi vă veți recunoaște în această definiție.
« Expresia „oaia lui Panurge” se referă la un adept: o persoană care imită fără să pună întrebări, care urmărește instinctiv ceea ce face cel mai mare număr și se integrează într-o mișcare colectivă fără a-și exercita spiritul critic sau a arăta inteligența la care se poate aștepta de la un om. »
Eșarfe bine poziționate peste ochi pentru a privi doar în direcția bățului și morcovului, o ignoranță bine șlefuită, ego și negare vă vor face pioni de unică folosință și înlocuibili prin excelență.
Video: Atenție la asprimea imaginilor.
And meanwhile in Syria, in Palestine, in Yemen, in Libya, in Iraq…
Unique thought, when you hold in your hypnotic power the sheep of Panurge.
Panurge’s Sheep, Definition:
Many of you will recognize themself in this definition.
« The expression « sheep of Panurge » designates a follower: a person who imitates without asking questions, who instinctively follows what the greatest number is doing and blends into a collective movement without exercising his critical spirit or only showing intelligence that can be expected from a human being. »
Well-positioned blinders to only look in the direction of the stick and the carrot, a well-honed ignorance, ego and denial will make you ideal disposable and replaceable pawns.
Suisse: Des bénévoles accueillent les réfugiés Ukrainiens à la gare de Genève
Quel beau geste n’est-ce pas ? A quand un tel élan de solidarité pour nos SDF ou nos petits vieux qui n’arrivent pas à boucler leurs fins de mois et qui crèvent la gueule ouverte dans une indifférence quasi totale? (Note de la rédaction)
L’afflux de réfugiés Ukrainiens se poursuit. A Genève, Ils arrivent en voiture, en avion mais aussi en train. A Cornavin, une équipe de bénévoles bilingues les accueillent et les orientent.
30 bénévoles accueillent les réfugiés
Gilets bleus et pancarte à la main, Alina et 30 autres bénévoles sont de véritables bornes d’informations dans la gare qu’ils sillonnent à tour de rôle 7 jours sur 7. Sur sa pancarte aux couleurs de l’Ukraine est inscrit « Informations pour Ukrainiens ». Un attirail qui rassure les réfugiés qui débarquent à Genève.
Une partie des réfugiés transitent à Genève
Beaucoup de réfugiés Ukrainiens arrivent à Cornavin directement d’Ukraine après être passé par l’Allemagne ou la Pologne mais sans passer par le centre d’enregistrement de Boudry. Une autre partie d’entre eux, transite ici vers d’autres pays.
Un local pour se reposer
Mais ce n’est pas tout, ces bénévoles disposent aussi d’un local ou les réfugiés et les familles peuvent se reposer avant de repartir. On y fournit également à manger et à boire mais c’est surtout ici que l’essentiel des informations est délivrées. La plupart des questions tournent autour du statut de réfugié mais pas seulement.
Un lieu où les réfugiés reviennent
Ce lieu d’accueil pour primo-arrivants est aussi devenu comme à la rue Verdaine un point d’informations où reviennent les réfugiés pour obtenir traductions ou conseils en ukrainiens.
Elveția: Voluntarii primesc refugiații ucraineni în gara Geneva
Ce gest frumos, nu-i așa? Când va fi un asemenea val de solidaritate pentru cei fără adăpost sau pentru micuții noștri bătrâni care nu au destui bani și care mor cu gura căscată într-o indiferență aproape totală? (Nota editorului)
Afluxul de refugiați ucraineni continuă. Refugiații ajung la Geneva cu mașina, avionul și trenul. În Cornavin, o echipă de voluntari bilingvi îi întâmpină și îi însoțește.
30 de voluntari întâmpină refugiați
Veste albastre și semn în mână, Alina și alți 30 de voluntari sunt veritabile terminale de informare în stație, pe care le încrucișează pe rând 7 zile pe săptămână.Pe panoul ei în culorile Ucrainei scrie „Informații pentru ucraineni”. Un accesoriu care îi liniștește pe refugiații care aterizează la Geneva.
Unii dintre refugiați tranzitează Geneva
Mulți refugiați ucraineni ajung la Cornavin direct din Ucraina după ce au trecut prin Germania sau Polonia, dar fără a trece prin centrul de înregistrare Boudry. O altă parte dintre ei tranzitează aici în alte țări.
Un loc de odihnă
Dar asta nu este tot, acești voluntari au și un loc unde refugiații și familiile se pot odihni înainte de a pleca. Mâncare și băutură sunt, de asemenea, oferite acolo, dar majoritatea informațiilor sunt furnizate aici. Cele mai multe întrebări se referă la statutul de refugiat, dar nu numai.
Un loc unde se întorc refugiații
Acest loc de primire pentru noii veniți a devenit și el, ca în rue Verdaine, un punct de informare unde refugiații se întorc pentru a obține traduceri sau sfaturi în ucraineană.
Switzerland: Volunteers welcome Ukrainian refugees at Geneva train station
What a nice gesture, isn’t it? When will there be such a surge of solidarity for our homeless or our little old people who can’t make ends meet and who are dying with their mouths open in almost total indifference? (Editor’s note)
The influx of Ukrainian refugees continues. In Geneva, they arrive by car, by plane but also by train. In Cornavin, a team of bilingual volunteers welcome and guide them.
30 volunteers welcome refugees
Blue vests and sign in hand, Alina and 30 other volunteers are veritable information terminals in the station, which they crisscross in turn 7 days a week. On her sign in the colors of Ukraine is written « Information for Ukrainians ». A paraphernalia that reassures the refugees who land in Geneva.
Some of the refugees transit through Geneva
Many Ukrainian refugees arrive at Cornavin directly from Ukraine after passing through Germany or Poland but without passing through the Boudry registration center. Another part of them transit here to other countries.
A place to rest
But that’s not all, these volunteers also have a place where refugees and families can rest before leaving. Food and drink are also provided here, but most of the information is provided here. Most questions revolve around refugee status, but not only.
A place where refugees return
This place of reception for newcomers has also become, like in rue Verdaine, an information point where refugees return to obtain translations or advice in Ukrainian.
Après une coupure globale plus ou moins longue du réseau social Facebook, beaucoup de commentaires allaient dans cette direction:
« J’ai cru que c’était la fin du monde! »
Et en effet, si internet devait subitement s’arrêter, pour beaucoup d’entre nous il s’agirait de la fin d’un certain monde. Toute l’économie mondiale ne peut se passer de cette technologie et en cas de coupure, nous retournerions deux siècles en arrière.
Les gosses d’aujourd’hui qui baignent dans l’internet depuis la naissance en perdraient la raison. Tout un pan de notre société serait appelé à disparaître et laisserait sa place à ceux qui ont un cerveau et savent l’utiliser.
L’internet est une arme à double tranchant, elle nous libère tout en nous esclavagisant.
Imaginea zilei
ce se întâmplă dacă internetul se închide?
După o închidere mai mult sau mai puțin lungă la nivel mondial a rețelei de socializare Facebook, multe comentarii mergeau în această direcție:
„Am crezut că este sfârșitul lumii!”
Și într-adevăr, dacă internetul s-ar opri brusc, pentru mulți dintre noi ar fi sfârșitul unei anumite lumi. Economia globală în ansamblu nu se poate descurca fără această tehnologie, iar dacă internetul s-ar opri, ne-am da înapoi cu două secole.
Copiii de azi care fac baie în internet încă de la naștere și-ar pierde mințile. O întreagă secțiune a societății noastre ar dispărea și ar lăsa locul celor care au creier și știu să-l folosească.
Internetul este o sabie cu două tăișuri, ne eliberează în timp ce ne înrobește.
Image of the day
What if the internet shut down?
After a more or less long global shutdown of the Facebook social network, many comments went in this direction:
« I thought it was the end of the world! »
And indeed, if the internet were to suddenly shut down, for many of us it would be the end of a kind of world. The entire world economy cannot do without this technology and in the event of a cut, we would go back two centuries behind.
Today’s kids who have been bathing in the internet since birth would lose their minds. A whole section of our society would disappear and leave its place to those who have a brain and know how to use it.
The internet is a double-edged sword, it liberates us while enslaving us.
Elle nous chantait : “Quand tu pars” mais ce coup ci, c’est de son départ dont il est question. Une perte inestimable pour la variété française avec le décès de la chanteuse Rose Laurens.
Vidéo: “Quand tu pars (Pour vivre dans ta lumière)” Cette chanson que nous devons à Francis Cabrel et Jean-Pierre Goussaud m’a fait pleurer plus d’une fois.
Marcher dans ta lumière c’est aimer jusqu’au bout du chemin, sans se poser de question sans juger ni préjuger, c’est faire confiance jusqu’au bout des ongles, c’est marcher main dans la main sans ne jamais se retourner.
Cet article est dédié à mon ami Rares Mihai Florescu qui par son amitié a si bien su illuminer ma vie de sa lumière.
Pour toi Rares, pour cette vie et celles d’après.
Stéphane
Cultură și cinema
« vreau să trăiesc în lumina ta »
Ne-a cântat: „Când pleci” dar de data aceasta, despre plecarea ei pentru eternitate vorbim. O pierdere neprețuită pentru varietatea franceză odată cu moartea cântăreței Rose Laurens.
Videoclip: „Când pleci (Pentru a trăi în lumina ta)” Această melodie pe care o datorăm lui Francis Cabrel și Jean-Pierre Goussaud m-a făcut să plâng de mai multe ori.
Să mergi în lumina ta înseamnă să iubești până la capătul drumului, fără să pui întrebări fără să judeci sau să prejudeci, este să ai încredere până la vârful unghiilor, este să mergi mână în mână fără să te uiți vreodată înapoi.
Acest articol este dedicat prietenului meu Rares Mihai Florescu care prin prietenia sa a reusit sa-mi lumineze atat de bine viata cu lumina lui.
Pentru tine Rares, pentru viața asta și pentru cei de după.
Stéphane
Culture and cinema
I want to live in your light
She sang to us : « When you leave » but this time, it’s her departure that we are talking about. An inestimable loss for the French variety with the death of singer Rose Laurens.
Video: “Quand tu pars (To live in your light)” This song, which we owe to Francis Cabrel and Jean-Pierre Goussaud, made me cry more than once.
To walk in your light is to love to the end of the road, without asking questions without judging or prejudging, it’s trusting to the tips of your nails, it’s walking hand in hand without ever looking back .
This article is dedicated to my friend Rares Mihai Florescu who through his friendship has been able to illuminate my life so well with his light.
Ève lève-toi est une chanson française enregistrée par Julie Pietri en 1986. C’est le titre le plus connu de la chanteuse. Il a atteint la première place du Top 50 en et est resté classé durant 27 semaines (du au ). Ève lève-toi a été récompensé par un disque d’or, (500 000 exemplaires certifiés) et s’est vendu à environ 900 000 exemplaires.
Cet hymne féministe a été écrit par Julie Pietri et Jean-Michel Bériat. La musique est signée par le compositeur Vincent-Marie Bouvot. L’originalité de la chanson réside notamment dans la mélodie qui se veut par moments arabisante. Ayant grandi en Algérie, puis au Maroc (à Casablanca), Julie Pietri souhaitait, en souvenir de ses racines orientales, apporter un mélange de cultures dans une chanson de variété française. Le vidéo clip a, quant à lui, été tourné en Tunisie, à Zarzis et dans la cité troglodyte de Matmata.
Merci à CBS Records.
Cultură și cinema: Julie Pietri
„Eve lève-toi”
Ediție limitată
Ève lève-toi este un cântec francez înregistrat de Julie Pietri în 1986. Este cel mai cunoscut titlu al cântăreței. A ajuns pe locul 1 în Top 50 în noiembrie 1986 și a rămas clasat timp de 27 de săptămâni (9 august 1986 – 7 februarie 1987). Eve Arise a primit un disc de aur (500.000 de exemplare certificate) și s-a vândut în aproximativ 900.000 de exemplare.
Acest imn feminist a fost scris de Julie Pietri și Jean-Michel Bériat. Muzica este semnată de compozitorul Vincent-Marie Bouvot. Originalitatea cântecului constă în special în melodia care se dorește uneori să fie arabă. Crescut în Algeria, apoi în Maroc (la Casablanca), Julie Pietri a dorit, în amintirea rădăcinilor sale orientale, să aducă un amestec de culturi într-un cântec de varietate francez. Clipul video a fost filmat în Tunisia, în Zarzis și în orașul troglodit Matmata.
Mulțumim CBS Records.
Culture & Cinema: Julie Pietri
“Eve lève-toi”
Limited edition
Ève lève-toi is a French song recorded by Julie Pietri in 1986. It is the best known title of the singer. It reached No. 1 on the Top 50 in November 1986 and remained ranked for 27 weeks (August 9, 1986 to February 7, 1987). Eve Arise was awarded a gold disc, (500,000 certified copies) and sold approximately 900,000 copies.
This feminist anthem was written by Julie Pietri and Jean-Michel Bériat. The music is signed by the composer Vincent-Marie Bouvot. The originality of the song lies in particular in the melody which is intended at times to be Arabic. Having grown up in Algeria, then in Morocco (in Casablanca), Julie Pietri wanted, in memory of her oriental roots, to bring a mixture of cultures into a French variety song. The video clip was shot in Tunisia, in Zarzis and in the troglodyte city of Matmata.
Au Japon, les habitants produisent du bois depuis 700 ans sans abattre d’arbres.
Au 14ème siècle, l’extraordinaire technique du Daisugi est née au Japon. En effet, la technique du Daisugi prévoit que ces arbres seront plantés pour les générations futures et ne seront pas coupés mais taillés comme s’il s’agissait de bonsaïs géants ; en appliquant cette technique aux cèdres, le bois qui peut être obtenu est uniforme, droit et sans nœuds, pratiquement parfait pour la construction.
Une taille dans les règles de l’art, qui permet à l’arbre de grandir et de germer en utilisant son bois, sans jamais le couper.
Technique extraordinaire !…
Tehnicile ancestrale ale Japoniei
Respect și dragoste pentru natură
În Japonia, oamenii produc lemn de 700 de ani fără a tăia copaci.
În secolul al XIV-lea, tehnica extraordinară a lui Daisugi a luat naștere în Japonia. Într-adevăr, tehnica Daisugi prevede că acești copaci vor fi plantați pentru generațiile viitoare și nu vor fi tăiați, ci tăiați ca și cum ar fi bonzai giganți; prin aplicarea acestei tehnici la cedri, lemnul care se poate obtine este uniform, drept si fara noduri, practic perfect pentru constructii.
O dimensiune în regulile artei, care permite arborelui să crească și să încolțească folosind lemnul său, fără a-l tăia vreodată.
Tehnologie extraordinară!…
The ancestral techniques of Japan
Respect and love for nature
In Japan, people have been producing wood for 700 years without cutting down trees.
In the 14th century, the extraordinary technique of Daisugi was born in Japan. Indeed, the Daisugi technique provides that these trees will be planted for future generations and will not be cut but pruned as if they were giant bonsais; by applying this technique to cedars, the wood that can be obtained is uniform, straight and without knots, practically perfect for construction.
A size in the rules of the art, which allows the tree to grow and sprout using its wood, without ever cutting it. Extraordinary technology!…
Music Video: Kitaro
Kitaro est un musicien “new age” né le à Toyohashi au Japon.
Son vrai nom est Masanori Takahashi. Son pseudonyme lui a été donné plus tard par quelques amis, pour qui sa chevelure évoquait celle du personnage principal du manga d’épouvante de Shigeru MizukiKitaro le repoussant, qui était diffusé alors sous forme de dessin animé au Japon.
Kitaro este un muzician „new age” născut la 4 februarie 1953 în Toyohashi, Japonia.
Numele său real este Masanori Takahashi. Pseudonimul său i-a fost dat mai târziu de câțiva prieteni, pentru care părul său seamănă cu cel al personajului principal din manga de groază a lui Shigeru Mizuki Kitaro Repelling Him, care a fost apoi lansat ca desen animat în Japonia.
Kitaro is a “new age” musician born February 4, 1953 in Toyohashi, Japan.
His real name is Masanori Takahashi. His pseudonym was later given to him by a few friends, for whom his hair resembled that of the main character in Shigeru’s horror manga Mizuki Kitaro Repelling Him, which was then released as a cartoon in Japan.
Culture & Cinéma : un petit coup de chapeau à la Suisse avec 8 ans de recul
C’était en 2014, la Suisse jouait son Va-tout à l’Eurosong avec ce groupe un tantinet déjanté Sebalter dont le titre “Hunter of stars” (Chasseur d’étoiles) mettait en jeu les couleurs de la Suisse.
Cultură și cinema : omagiu Elveției după 8 ani de Euro Song
Era în 2014, Elveția juca All-In-One la Eurosong cu această trupă ușor nebună Sebalter al cărei titlu „Hunter of stars” prezenta culorile Elveției.
Sezonul 2014 a fost câștigat în cele din urmă de Austria, Conchita Wurst cântând „Rise like a phoenix”.
Culture & Cinema : a little tip of the hat to Switzerland after 8 years of hindsight
It was in 2014, Switzerland was playing its All-In-One at Eurosong with this slightly crazy band Sebalter whose title « Hunter of stars » featured the colors of Switzerland.
The 2014 season was finally won by Austria, with Conchita Wurst singing « Rise like a phoenix » with.
Este cea mai frumoasă imagine pe care o am despre tine
***** RARES MIHAI FLORESCU *****
*****************************
La plus belle histoire de ma vie c’est l’amour de la musique et cette rencontre
Laisses-moi d’abord t’envoyer une belle histoire
Ce gamin que je côtoie depuis trois ans n’est pas venu là par hasard. Ce sont des prises de têtes, des réconciliations et au final, une belle amitié qui c’est construite. Détester quelqu’un c’est l’aimer et détester, c’est aussi savoir pardonner.
On peut tout aussi bien détester et aimer en même temps. Le paradoxe, c’est l’exception qui confirme la règle.
Ce gosse, Rares, je le suis et le partage depuis de nombreux mois, son talent n’a d’égal que sa volonté et son amour pour la musique. L’amitié qu’il m’octroi ne peut que me confondre dans ce que je serai incapable de donner à qui que ce soit si je je ne le connaissais pas.
Je tenais à remercier ce gosse de 18 ans pour la confiance qu’il me donne, ces sentiments sans calculer, cette bonté, cette tendresse et ce cœur, oui ce cœur…
Merci Rares. Je t’apprécies et laisses-moi te dire que le plus beau cadeau que la vie ait pu me faire, c’est toi.
Laisse-moi te donner la main.
Ton Ami.
Stéphane
Cea mai frumoasă poveste din viața mea este dragostea pentru muzică și această întâlnire
Lasă-mă să-ți trimit mai întâi o poveste frumoasă
Acest copil pe care îl văd de trei ani nu a venit aici întâmplător. Acestea sunt dureri de cap, împăcări și până la urmă, o prietenie frumoasă care se construiește. A ura pe cineva inseamna a-l iubi si a ura inseamna si a sti sa ierti.
Este posibil să urăști și să iubești în același timp. Paradoxul este excepția care dovedește regula.
Pe acest puști, Rares, îl urmăresc și îl împărtășesc de multe luni, talentul lui este egalat doar de voința și dragostea lui pentru muzică. Prietenia pe care mi-o acordă nu poate decât să mă încurce în ceea ce nu aș putea da nimănui dacă nu l-aș cunoaște.
Am vrut să-i mulțumesc acestui tânăr de 18 ani pentru încrederea pe care mi-o acordă, aceste sentimente fără calcul, această bunătate, această tandrețe și această inimă, da această inimă…
Multumesc Rares. Te apreciez și lasă-mă să-ți spun că cel mai mare cadou pe care mi-l poate oferi viața ești tu.
Lasă-mă să-mi întind mâna către tine.
Prietenul tău.
Stefan
The most beautiful story of my life is the love of music and this meeting
Let me first send you a nice story
This kid I’ve been seeing for three years didn’t come here by chance. These are headaches, reconciliations and in the end, a beautiful friendship that is built. To hate someone is to love them and to hate is also to know how to forgive.
You can just as well hate and love at the same time. The paradox is the exception that proves the rule.
This kid, Rares, i have been following him and sharing him for months, his talent is matched only by his will and his love for music. The friendship he grants me can only confuse me in what i would be unable to give to anyone if i did not know him.
I wanted to thank this 18-year-old kid for the confidence he gives me, these feelings without calculating, this kindness, this tenderness and this heart, yes this heart…
Thank you Rares. I appreciate you and let me tell you that the greatest gift life could give me is you.
Let me take you by hand.
Your Friend.
Stéphane
Tout à commencé alors que j’avais 8 ans et c’est sur une série japonaise « Albator » que je fis mes premières amours avec la musique su ce thème joué sur ocarina.
Ensuite, ce qui est arrivé arriva. Déferlante de musique et de notes, comme des perles d’eau ruisselant sur ma peau. Je compose mais ne produits pas. J’édites dans des cercles très privés mais je ne me montre pas car j’attends pour cela le moment idéal et c’est probablement cette rencontre avec Rares que j’attendais.
Le plus beau thème de ma vie, il a été joué aux portes de Genève en France par ce gamin qui est devenu mon ami et que j’aime par dessus tout.
Totul a început când aveam 8 ani și în serialul japonez „Albator” mi-am făcut prima dragoste cu muzică pe această temă jucată pe ocarina :
It all started when I was 8 years old and it was on the Japanese series « Albator » that I made my first love with music on this theme played sweating ocarina :
Atunci s-a întâmplat ce s-a întâmplat. Un val de muzică și note, ca niște perle de apă pe pielea mea. Compun, dar nu produc. Editez în cercuri foarte private, dar nu mă arăt pentru că aștept momentul perfect și probabil că așteptam tu.
Cea mai frumoasă temă din viața mea, a fost jucată la porțile de la Geneva din Franța de acest puști care mi-a devenit prieten și pe care îl iubesc mai presus de toate.
It all started when I was 8 years old and it was on the Japanese series « Albator » that I made my first love with music on this theme played sweating ocarina :
Then what happened happened. A surge of music and notes, like pearls of water on my skin. I compose but do not produce. I edit in very private circles but i do not show myself because i am waiting for the perfect moment and it is probably you Rares that i was waiting for.
The most beautiful theme of my life was played at the gates of Geneva in France by this kid who has become my friend and whom i love above all.
