Un film de Gérard Oury, (1971) avec Louis de Funès et Yves Montant.
Très librement adapté de Ruy Blas de Victor Hugo, le film raconte, dans l’Espagne du xviie siècle, les mésaventures de l’ignoble Don Salluste, cupide et hypocrite ministre des Finances du roi d’Espagne, déchu et chassé de la cour par la reine. Ivre de vengeance, et prêt à tout pour retrouver ses fonctions et sa richesse, il manipule son ancien valet Blaze, transi d’amour pour la souveraine, afin de compromettre cette dernière.
Michel Polnareff
« Iluzii de grandoare »
Un film de Gérard Oury, (1971) cu Louis de Funès și Yves Montant.
Adaptat foarte vag din Ruy Blas al lui Victor Hugo, filmul povestește, în Spania secolului al XVII-lea, nenorocirile ignobilului Don Sallust, lacom și ipocrit ministru de finanțe al regelui Spaniei, destituit și alungat de la curte de regina. Beat de răzbunare și gata să facă orice pentru a-și recâștiga funcțiile și averea, își manipulează fostul său valet Blaze, năpădit de dragoste pentru suveran, pentru a-l compromite pe acesta din urmă.
Michel Polnareff
« Delusions of grandeur »
A film by Gérard Oury, (1971) with Louis de Funès and Yves Montant.
Very freely adapted from Victor Hugo’s Ruy Blas, the film recounts, in 17th century Spain, the misadventures of the ignoble Don Sallust, greedy and hypocritical Minister of Finance of the King of Spain, deposed and driven out of court by the Queen. Drunk with revenge, and ready to do anything to regain his functions and his wealth, he manipulates his former valet Blaze, transfixed with love for the sovereign, in order to compromise the latter.
« C’est avec des yeux d’adulte que je vois ce monde mais c’est avec un cœur et une âme d’enfant que je le conçois. »
Ce n’est pas un signe de bonne santé mentale que d’être adapté à une société malade.
L’éveil sera douloureux!
Dans un monde ou la médecine entretien la maladie pour faire des profits, dans un monde ou la technologie nous asservit au lieu de nous servir, dans un monde ou le mensonge rassure et le vérité dérange, dans un monde dans lequel faire le bien est suspect et le mal acclamé, dans un monde ou il faut supplier et se mettre à genoux pour dire « je t’aime », dans ce monde de paillettes et de lumières froides y a-t-il une place pour moi?
G.S
Aceste imagini care ne vorbesc
„Cu ochii de adulți văd această lume, dar cu o inimă și un suflet de copil o concep.”
Nu este un semn de sănătate mintală bună să fii adaptat la o societate bolnavă.
Trezirea va fi dureroasă!
Într-o lume în care medicina întreține boala pentru profit, într-o lume în care tehnologia ne înrobește în loc să ne slujească, într-o lume în care minciunile calmează și adevărul tulbură, într-o lume în care a face bine este suspect și răul aclamat, într-o lume în care tu trebuie să cerșesc și să îngenunch să spun „te iubesc”,în această lume de sclipici și lumini reci există un loc pentru mine?
G.S
These images that speak to us
« It is with adult eyes that I see this world but it is with a heart and a soul of a child that I conceive it. »
It is not a sign of good mental health to be adapted to a sick society.
The awakening will be painful!
In a world where medicine maintains disease to make profits, in a world where technology enslaves us instead of serving us, in a world where lies reassure and the truth disturbs, in a world in which doing good is suspect and acclaimed evil, in a world where you have to beg and kneel down to say « I love you », in this world of glitter and cold lights is there a place for me?
Catherine Lara, nom de scène de Catherine Bodet, est fille de parents violonistes et pianistes. Son père est médecin de profession. Elle étudie le violon dès l’âge de cinq ans. Elle rend plusieurs fois hommage à son instrument de prédilection dans ses chansons, telle que « Nuit magique » par exemple. Elle obtient le 1er prix du conservatoire de Versailles en 1958, puis le 2e prix de violon au conservatoire national de Paris en 1965. Le 1er prix de musique de chambre lui est décerné au conservatoire national de Paris en 1966.
***** Culori de vară *****
« Anotimpuri prăfuite »
Catherine Lara, numele de scenă al lui Catherine Bodet, este fiica părinților violonisti și pianiști. Tatăl ei este medic de profesie. Catherine a studiat vioara de la vârsta de cinci ani. Ea aduce un omagiu instrumentului ei preferat de mai multe ori în melodiile sale, precum „Nuit Magique”, de exemplu. A obținut premiul I la Conservatorul de la Versailles în 1958, apoi premiul II pentru vioară la Conservatorul Național din Paris în 1965. A obținut premiul I pentru muzică de cameră la Conservatorul Național din Paris în 1966.
***** Summer Colors *****
« Dusty Seasons »
Catherine Lara, the stage name of Catherine Bodet, is the daughter of violinist and pianist parents. Her father is a doctor by profession. Catherine studied the violin from the age of five. She pays tribute to her favorite instrument several times in her songs, such as « Magic night » for example. She obtained the 1st prize at the Conservatoire de Versailles in 1958, then the 2nd prize for violin at the Conservatoire National de Paris in 1965. He obtained the 1st prize for chamber music at the Conservatoire National de Paris in 1966.
