Un goût de paradis

Si l’on pouvait se faire une idée de ce que représente le paradis pour tous les êtres vivants sur cette planète, je pense qu’il y aurait autant de définitions différentes qu’il y a de vies.

Pour moi, le paradis commence par la vision d’un monde propre, sain, sans guerre, sans goudron ni pétrole, avec des montagnes, des vallées, des déserts, des rivières, des lacs, des océans et une technologie qui se mêle en symbiose avec la nature. Un climat tempéré et agréable, n’être entouré que par des êtres aimant et aimés sans avoir à se soucier du lendemain.

Libres et égaux devant cette volonté de vie céleste, l’amour serait le mot clef donnant accès à cette genèse immortelle, et commune à tous, cette volonté universelle liant les êtres aux galaxies et aux univers dans le but immuable d’une création sans cesse renouvelée.

Un monde ou nos rêves seraient créateurs d’univers.

Finalement, la clef du paradis ne résiderait que dans le fait d’avoir conscience de ce qu’il nous offre. La mort physique ne serait qu’une renaissance pour nous permettre d’évoluer sur un plan spirituel supérieur.

Aujourd’hui, je vis dans un monde qui est aux antipodes de l’idée que je me fais du paradis ou même d’une vie idéale, mais ce chemin est nécessaire pour mon évolution spirituelle. Je dois nourrir mon âme d’amour, de compréhension, d’humilité, d’humanisme et d’empathie.

La Terre, Gaïa, pourrait être un véritable paradis terrestre si la cupidité en pouvoir et en argent ne l’avait pas, en la violant et la souillant systématiquement, dépourvue de toutes ses ressources et de ses bien faits.

Prendre conscience de cela fait de nous des gens avisés et éclairés. Notre société et son mécanisme actuel nous dirigent vers un avenir sombre se traduisant par l’avènement de ténèbres dans lesquelles l’humanité entraîne avec elle tout ce qui vit sur cette planète.

J’en appelle aux enfants des étoiles natifs de Gaïa afin d’éveiller toutes ces eaux dormantes.

Il y a beaucoup à faire, mais il n’est pas trop tard.

Un gust de paradis

Dacă ne-am putea face o idee despre ce reprezintă paradisul pentru toate ființele vii de pe această planetă, cred că ar exista atât de multe definiții diferite câte vieți există.

Pentru mine, paradisul începe cu viziunea unei lumi curate și sănătoase, fără război, gudron sau petrol, cu munți, văi, deșerturi, râuri, lacuri, oceane și tehnologie care se unesc în simbioză cu natura. Un climat temperat și plăcut, fiind înconjurat doar de ființe iubitoare și iubite fără a fi nevoie să-ți faci griji pentru ziua de mâine.

Liberă și egală înaintea acestei voințe a vieții cerești, iubirea ar fi cuvântul cheie dând acces la această geneză nemuritoare și comună tuturor, această voință universală care leagă ființele de galaxii și universuri cu scopul imuabil al unei creații constant reînnoite.

O lume în care visele noastre ar crea universuri.

În cele din urmă, cheia paradisului ar sta doar în a fi conștienți de ceea ce ne oferă. Moartea fizică ar fi doar o renaștere pentru a ne permite să evoluăm pe un plan spiritual superior.

Astăzi, trăiesc într-o lume care este în contradicție cu ideea mea de paradis sau chiar de o viață ideală, dar această cale este necesară pentru evoluția mea spirituală. Trebuie să-mi hrănesc sufletul cu dragoste, înțelegere, smerenie, umanism și empatie.

Pământul, Gaia, ar putea fi un adevărat paradis pământesc dacă lăcomia de putere și bani nu l-ar avea, violându-l și pângărindu-l sistematic, lipsit de toate resursele sale.

Realizarea acestui lucru ne face oameni înțelepți și luminați. Societatea noastră și mecanismul ei actual ne trage către un viitor întunecat care are ca rezultat sosirea întunericului prin care omenirea trage cu ea tot ceea ce trăiește pe această planetă.

Îi chem pe copiii stelari nativi ai Gaiei să trezească toate aceste ape adormite.

Sunt multe de făcut, dar nu e prea târziu.

A taste of paradise

If one could get an idea of what heaven represents for all living things on this planet, I think there would be as many different definitions as there are people who inhabit it.

For me, paradise begins with the vision of a clean, healthy world, without war, without tar or oil, with mountains, valleys, deserts, rivers, lakes, oceans and a technology that blends in symbiosis with nature. A temperate and pleasant climate, to be surrounded only by loving and loved beings without having to worry about tomorrow.

Free and equal to this will of celestial life, love would be the key-word giving access to this immortal genesis, immutable and common to all, this universal will linking beings to galaxies and universes for the immutable purpose of a creation constantly renewed.

A world where our dreams would be creators of universes

Finally, the key to paradise lies only in being aware of what it offers me and physical death would be a spiritual rebirth to allow us to evolve on a higher plane.

Today, I live in a world that is symmetrically the opposite of my idea of paradise, a necessary path for my spiritual evolution.

The Earth, Gaia, could be a real paradise, if the greed in power and money did not have it, by violating it and defiling it, devoid of all its resources and its benefits.

Becoming aware of this makes us wise and enlightened people. Our society and its current mechanism are leading us towards a dark future resulting in the advent of darkness in which humanity brings with it all that lives on this planet.

I call on the children of the stars, Gaia-born, to awaken all those dormant waters.

There is a lot to do, but it is not too late.

Stéphane Guibert FaceBook / Stéphane Guibert VK